Challenge to procedural delay inadmissible for cases initiated under repealed 1865 Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible a challenge regarding procedural delay, meaning the opposing party prevailed and no relief was granted. The dispute involved a party contesting a lower court's failure to render a written decision within statutory deadlines, alleging a violation of the right to a hearing within a reasonable time under Article 6 of the ECHR. The Court held that the procedural mechanism for contesting procedural delay, governed by Articles 426(5) and 427(1) of the Civil Procedure Code enacted by Law No. 134/2010, could not be applied retroactively because the underlying case was initiated in 2010 under the 1865 Code of Civil Procedure, which did not contain such a regulation; pursuant to Article 25 of the 2010 Code, ongoing proceedings initiated under the old law remain subject to that law, rendering the challenge inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 427 alin. (1) din C. proc. civ, art. 25 din C. proc. civ; Challenge to procedural delay inadmissible for cases initiated under repealed 1865 Civil Procedure Code: The dispute involved a party contesting a lower court's failure to render a written decision within statutory deadlines, alleging a violation of the right to a hearing within a reasonable time under Article 6 of the ECHR. The Court held that the procedural mechanism for contesting procedural delay, governed by Articles 426(5) and 427(1) of the Civil Procedure Code enacted by Law No. 134/2010, could not be applied retroactively because the underlying case was initiated in 2010 under the 1865 Code of Civil Procedure, which did not contain such a regulation; pursuant to Article 25 of the 2010 Code, ongoing proceedings initiated under the old law remain subject to that law, rendering the challenge inadmissible.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2022
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Contestaţia privind tergiversarea a procesului
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 17 august 2022, sub nr. x/2010/a1, petentul A. a formulat contestaţie la tergiversarea procesului care face obiectul dosarului nr. x/2010 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, reclamând încălcarea dreptului la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, astfel cum acesta este reglementat prin art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, prin neredactarea, semnarea şi comunicarea deciziei civile nr. 134 din 18 februarie 2022 în termenul prevăzut de lege.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 426 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 427 alin. (1) din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010.
2. Apărările formulate în cauză
Legal citaţi, intimaţii nu au formulat întâmpinare.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra contestaţiei la tergiversarea procesului
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte constată că, potrivit programului de evidenţă informatizată a instanţelor, dosarul nr. x/2010 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost înregistrat pe rolul primei instanţe învestite (Tribunalul Bucureşti) la 12 noiembrie 2010, când erau în vigoare dispoziţiile Codului de procedură de la 1865.
Deşi contestatorul s-a prevalat în susţinerea contestaţiei sale de dispoziţiile art. 426 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 427 alin. (1) din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, Înalta Curte nu va putea verifica încălcarea acestor norme legale de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, întrucât ele constituie reglementări ce au fost introduse prin actul normativ menţionat, ce a intrat în vigoare la 15 februarie 2013.
În sprijinul acestor considerente sunt şi dispoziţiile art. 25 din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, conform cărora "Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi".
Continuând acest raţionament, Înalta Curte constată că dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865 nu conţin reglementări cu privire la contestaţia la tergiversarea procesului.
Această procedură a fost introdusă odată cu intrarea în vigoare a C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, în scopul înlăturării dificultăţilor ivite în soluţionarea cauzelor civile într-un termen "optim şi previzibil".
Întrucât acest mijloc procedural nu are corespondent în reglementările anterioare adoptării actului normativ menţionat (C. proc. civ. de la 1865), în raport de data iniţierii demersului procesual care a format obiectul dosarului nr. x/2010 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, el nu poate fi supus examinării în cauza pendinte.
Nefiind reglementată de legea care guvernează procesul civil cu privire la care a fost formulată, contestaţia la tergiversarea procesului formulată de petentul A. este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia privind tergiversarea procesului care face obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formulată de contestatorul A..
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 septembrie 2022.