Competence in enforcement against a guarantor resolved to court of guarantor's domicile

Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2022

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 19.07.2022, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat, în esenţă, încuviinţarea executării silite împotriva debitorului-avalist B., la cererea creditorului C. S.A., în baza titlului executoriu reprezentat de Biletul la Ordin seria x emis la data de 22.06.2022 de către D. S.R.L.

Prin sentinţa nr. 4232 din 27 iulie 2022, Judecătoria Cornetu, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Cornetu, invocată de instanţă, din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal.

În motivare, a reţinut că, potrivit menţiunilor din cererea de executare silită, debitorul principal D. S.R.L. are sediul social în Localitatea Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt, iar debitorul-avalist B. are domiciliul în oraş Bragadiru, judeţul Ilfov.

A reţinut incidenţa art. 666 raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., că art. 645 şi 651 fac discticnţie între creditor şi debitor, pe de o parte, şi terţii garanţi pe de altă parte., sens în care a constatat că art. 651 trebuie ca vizând domiciliul/sediul debitorului principal, iar nu pe cel al terţului garant.

Instanţa a avut în vedere că debitorul principal (D. S.R.L.) avea la data formulării cererii de executare silită sediul social în localitatea Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt, faţă de care a reţinut că instanţa de executare competentă să încuviinţeze executarea silită şi pentru debitorul accesoriu, debitorul-avalist, este Judecătoria Caracal.

Învestită prin declinare, Judecătoria Caracal a pronunţat sentinţa nr. 509 din 11 august 2022, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Caracal, invocată din oficiu şi a declinat competenţa soluţionării cererii în favoarea Judecătoriei Cornetu; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Caracal şi Judecătoria Cornetu, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre competentă soluţionare.

În motivare, a apreciat că în cauză nu este vorba despre o pluralitate de debitori, unul accesoriu şi unul principal, întrucât executorul judecătoresc a formulat, pentru creditoare, cererea de încuviinţare a executării silite numai în raport cu un singur debitor, şi anume cu cel avalist, care, la data sesizării organului de executare, avea domiciliul în Oraşul Bragadiru, judeţul Ilfov.

A invocat jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României (Decizia nr. 148 din 19 ianuarie 2018, pronunţată de secţia I Civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), prin care s-a statuat că, în cazul cererii de încuviinţare a executării silite în temeiul unui bilet la ordin, debitorul poate fi reprezentat atât de emitentul biletului la ordin, în calitate de debitor principal, cât şi de avalist, în calitate de garant, iar competenţa se stabileşte potrivit art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ. - normă de competenţă proprie fazei de executare silită (Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.).

II. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc A. la 14 iulie 2022, sub nr. x/2022, creditoarea C. S.A. a solicitat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin Seria x emis în data de 22.06.2022 de D. S.A. şi avalizat de B., în calitate de avalist.

Urmare acestei cereri, Biroul Executorului Judecătoresc A. a învestit Judecătoria Cornetu cu cererea de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu.

Această cerere a fost formulată de organul de executare în baza art. 666 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează că, "În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) şi dovada achitării taxei judiciare de timbru."

Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel (…)"

Prevederile art. 651 alin. (3) C. proc. civ. au atribuit instanţei de executare competenţa de soluţionare a cererilor de încuviinţare a executării silite, a contestaţiilor la executare, precum şi a oricăror alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Art. 648 alin. (1) C. proc. civ. reglementează posibilitatea creditorului de a urmări, în condiţiile legii, în limita creanţei şi accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat, şi "bunurile terţilor care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispoziţiile privitoare la drepturile şi obligaţiile debitorului se aplică în mod corespunzător şi terţilor garanţi, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel."

Potrivit art. 106 din Legea nr. 58/1934 (asupra cambiei şi biletului la ordin) raportat la art. 52 din acelaşi act normativ trăgătorul, acceptantul, girantul şi avalistul cambiei sunt ţinuţi solidar faţă de posesor, iar posesorul are drept de urmărire împotriva tuturor acestor persoane individual sau colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în care s-au obligat.

Conform art. 106 coroborat cu art. 35 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, avalistul este ţinut în acelaşi mod ca persoană pentru care a garantat. Dacă avalul a fost dat pentru tras, avalistul deţine un obligat direct la fel ca şi trasul, iar împotriva lui posesorul va exercita acţiunea cambială directă/executarea cambială.

Prin urmare, posesorul biletului la ordin se poate îndrepta şi împotriva avalistului pentru recuperarea debitului restant.

În acest fel a procedat creditoarea C. S.A. care a sesizat organul de executare cu cererea de încuviinţare a executării silite a debitorului B. (avalistul biletului la ordin), iar nu a emitentei titlului executoriu, debitoarea D. S.A.

Astfel, cadrul procesual a fost stabilit de petenta C. S.A. prin cererea de încuviinţare a executării silite, asupra căreia instanţa urmează a se pronunţa, în limitele învestirii sale, în aplicarea principiului disponibilităţii.

Constatând că, la data sesizării organului de executare, debitorul avalist B. avea domiciliul în Bragadirul, judeţul Ilfov, Înalta Curte, în aplicarea dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, ca instanţă de executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 septembrie 2022.