Negative conflict of jurisdiction resolved: administrative tribunal competence confirmed for private pension fund enrollment nullity dispute
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice ruled in favor of the Timişoara Administrative and Fiscal Tribunal, resolving a negative conflict of competence by assigning the case to that court for merits adjudication. The dispute arose from a plaintiff’s claim for absolute nullity of a private pension fund participation agreement, alleging fraudulent registration without consent, and a subsequent demand for deregistration and refund of accumulated contributions to the state pension budget; the civil section of the Tribunal initially declined jurisdiction, followed by the administrative section declining to a district court, which then referred the conflict back to the administrative section. The Supreme Court determined that the dispute involves the application of special legislation governing private pension funds, specifically invoking Article 140(3) of Law No. 411/2004 in conjunction with Article 95(1) of the Code of Civil Procedure, which establishes exclusive material competence for administrative and fiscal tribunal sections over disputes arising from the application or non-application of said law, thereby overriding general civil jurisdiction under the principle of *lex specialis*.
Legislator headnote
AI generatedart. 948 pct. 2 C. civ, art. 1250 C. civ, art. 140 alin. (3) din Legea nr. 411/2004, art. 95 pct. 1 C. proc. civ, art. 140 alin. (3) din Legea nr. 114/2004, art. 107 C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction resolved: administrative tribunal competence confirmed for private pension fund enrollment nullity dispute: Aşadar, textul legal anterior redat, coroborat cu dispoziţiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ., instituie o competenţă materială specială în favoarea secţiilor de contencios administrativ din cadrul tribunalelor, care înlătură competenţa de drept comun, norma specială având prioritate de aplicare atunci când vine în concurs cu norma generală, conform principiului specialia generalibus derogant.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2022
Asupra conflictului negativ, constată următoarele:
I. Cererea:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 12 ianuarie 2021 pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună retragerea sa de la Pilonul 2 de pensii, dat fiind faptul că înscrierea a fost efectuată în mod fraudulos şi nu şi-a dorit niciodată aderarea. A solicitat, de asemenea, să se dispună radierea sa din registrul participanţilor şi virarea la bugetul de stat a sumei de bani acumulate în Pilonul 2 de pensii.
Reclamanta a depus cerere precizatoare/modificatoare, solicitând instanţei, ca urmare a modificării petitelor cererii introductive:
1. Să constate nulitatea absolută a actului individual de aderare cu seria/nr. x, ca urmare a lipsei totale a consimţământului său cu privire la încheierea acestui act juridic, raportat la dispoziţiile coroborate de la art. 1179 alin. (1) pct. 2 (art. 948 pct. 2 C. civ. 1864), art. 1182 alin. (1), art. 1204, art. 1240 şi art. 1250 C. civ., art. 2 alin. (1) pct. 4, art. 116 alin. (1) şi (2) lit. b) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, art. 3 lit. a) din Norma ASF nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat;
2. Ulterior constatării nulităţii absolute a actului individual de aderare, să dispună obligarea societăţii pârâte la radierea reclamantei din Registrul participanţilor la fondul de pensii Pilonul 2 şi returnarea întregii contribuţii acumulate către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat administrat de Casa Naţională de Pensii Publice, în temeiul art. 4 lit. e), f), art. 3 lit. a) şi art. 31 lit. i) din Norma ASF nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat.
II. Hotărârea Tribunalului Timiş, secţia I civilă:
Prin încheierea din 15 septembrie 2021, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei funcţionale, invocată de pârâtă, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În motivare, instanţa a arătat că potrivit art. 140 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat "Orice persoană care se consideră vătămată ca urmare a neaplicării sau a aplicării necorespunzătoare a prevederilor prezentei legi are dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti competente, potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare."
III. Hotărârea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal:
Prin sentinţa civilă nr. 1114 din 29 noiembrie 2021, Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
În considerentele hotărârii, instanţa a arătat că prin acţiunea formulată reclamanta a invocat tocmai faptul că nu se află sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 411/2004, întrucât nu şi-a manifestat niciodată voinţa de a adera la un fond de pensii obligatorii, iar pentru a cădea sub incidenţa normei de competenţă specială reclamant trebuie să fie o persoană care să-şi fi manifestat dorinţa de a i se aplica dispoziţiile acestei legi speciale, iar ca urmare a neaplicării prevederilor legii sau ca urmare a aplicării necorespunzătoare a prevederilor acesteia să se considere vătămat.
În condiţiile în care reclamanta a contestat existenţa unuia dintre elementele esenţiale ale actului juridic, respectiv existenţa consimţământului său la încheierea actului individual de aderare la Pilonul 2 de pensii, acuzând săvârşirea unui fals, prin inserarea unor date personale, fără să invoce vătămări care să decurgă în mod direct şi care să aibă legătură sub aspect material cu dispoziţiile Legii nr. 411/2004, cererea sa nu se încadrează în situaţiile reglementate de dispoziţiile speciale.
Cum în cauză nu se reclamă aplicarea prevederilor legii speciale, care să justifice competenţa specială a instanţelor de contencios administrativ, instanţa a apreciat că nu sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi nici dispoziţiile legii organice a contenciosului administrativ, cererea neimplicând în nici un mod cenzura instanţei de contencios administrativ.
Reţinând că, prin raportare la dispoziţiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ., cererea este de competenţa materială a judecătoriilor, în virtutea plenitudinii de jurisdicţie, Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtei.
IV. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă:
Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 5102 din 24 mai 2022, prin care a admis excepţia de necompetenţă materială, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivirea conflictului negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea conflictului şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În motivare, instanţa a arătat că reclamanta a invocat o încălcare a dispoziţiilor Legii nr. 411/2004, apreciind că aceste prevederi legale au fost eronat aplicate, având în vedere că nu ar fi semnat un act de aderare, solicitând restituirea sumelor de bani reţinute cu acest titlu.
Pronunţarea asupra cererii reclamantei se poate face doar în urma analizării dispoziţiilor Legii nr. 411/2004 din prisma drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la sistemul de pensii private şi în urma analizării modului de aderare la acest sistem, precum şi din prisma obligativităţii sau facultativităţii participării la sistemul de pensii privat.
Instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 140 alin. (3) din Legea nr. 114/2004, apreciind că, în ceea ce priveşte competenţa materială, aceasta aparţine secţiilor de contencios administrativ din cadrul tribunalelor, iar în ceea ce priveşte competenţa teritorială sunt aplicabile prevederile art. 107 C. proc. civ., astfel încât a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
V. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin acţiunea dedusă judecăţii, astfel cum a fost precizată, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., a învestit instanţa cu soluţionarea cererii de chemare în judecată având două petite, respectiv:
1. Să se constate nulitatea absolută a actului individual de aderare, ca urmare a lipsei totale a consimţământului, fiind invocate ca temei de drept dispoziţiile C. civ. - art. 1179 alin. (1) pct. 2 (fostul art. 948 pct. 2 C. civ. 1864), art. 1182 alin. (1), art. 1204, art. 1240 şi art. 1250 şi dispoziţiile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat - art. 2 alin. (1) pct. 4, art. 116 alin. (1) şi (2) lit. b), respectiv art. 3 lit. a) din Norma ASF nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat;
2. Ulterior constatării nulităţii absolute a actului individual de aderare, să se dispună obligarea societăţii pârâte la radierea reclamantei din Registrul participanţilor la fondul de pensii Pilonul 2 şi să fie obligată pârâta la returnarea întregii contribuţii acumulate către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat administrat de Casa Naţională de Pensii Publice, în temeiul art. 4 lit. e) şi lit. f), art. 3 lit. a) şi art. 31 lit. i) din Norma ASF nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat.
Conflictul negativ de competenţă ivit în cauză între Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă şi Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost generat de modul diferit de stabilire a naturii litigiului, în întregul său.
Astfel, Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal a apreciat natura civilă a cauzei, reţinând că reclamanta a arătat tocmai faptul că nu se află sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 411/2004, fără să invoce vătămări care să decurgă în mod direct şi care să aibă legătură sub aspect material cu această lege specială, contestând existenţa unuia dintre elementele esenţiale ale actului juridic, respectiv existenţa consimţământului său la încheierea actului individual de aderare la Pilonul 2 de pensii.
În mod contrar, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a constatat că reclamanta a invocat o încălcare a dispoziţiilor Legii nr. 411/2004, având în vedere că nu ar fi semnat un act de aderare, solicitând restituirea sumelor de bani reţinute cu acest titlu, iar pronunţarea asupra cererii reclamantei se poate face doar în urma analizării dispoziţiilor Legii nr. 411/2004.
Se reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (2) C. proc. civ., "obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor", iar art. 22 alin. (4) C. proc. civ. dispune că "judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă."
În speţă, reclamanta A. - în calitate de beneficiar/participant la Pionul 2 de pensie - a chemat în judecată pe pârâta B. - în calitate de societate de administrare a fondurilor de pensii private, solicitând să se constate nulitatea absolută a actului individual de aderare dată fiind lipsa totală a consimţământului reclamantei şi, ca urmare a acestei constatări, să se dispună retragerea sa şi stoparea virării sumelor către Pilonul 2 de pensie.
În drept, au fost invocate atât dispoziţii de drept comun prevăzute în C. civ., cât şi prevederile speciale ale Legii nr. 411/2004 şi ale Normei ASF nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat.
Înalta Curte constată că, astfel cum anterior s-a arătat, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat retragerea de la Pilonul 2 de pensii, contestând actul de aderare. Or, atât aderarea, cât şi modul în care poate avea loc retragerea sunt prevăzute de Legea nr. 40/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, act normativ ce reglementează raporturile dintre părţi.
Conform dispoziţiilor art. 140 alin. (3) din această lege, "Orice persoană care se consideră vătămată ca urmare a neaplicării sau a aplicării necorespunzătoare a prevederilor prezentei legi are dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti competente, potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare."
Aşadar, textul legal anterior redat, coroborat cu dispoziţiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ., instituie o competenţă materială specială în favoarea secţiilor de contencios administrativ din cadrul tribunalelor, care înlătură competenţa de drept comun, norma specială având prioritate de aplicare atunci când vine în concurs cu norma generală, conform principiului specialia generalibus derogant.
Pentru considerentele expuse, cum în cauză se reclamă aplicarea prevederilor legii speciale, Înalta Curte urmează a stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 septembrie 2022.