Domestic violence protection order: Territorial jurisdiction determined by victim's domicile under Law 217/2003

Şedinţa publică din data de 20 septembrie 2022

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de emitere a ordinului de protecţie înregistrată la data de 28 iulie 2022, pe rolul Judecătoriei Aleşd, sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B., emiterea unui ordin de protecţie, constând în obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 100 metri faţă de victimă şi obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate, 100 m faţă de reşedinţa victimei şi interzicerea pârâtului la orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod cu victima.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1313 din data de 29 iulie 2022, Judecătoria Aleşd a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a acestei instanţe, invocate din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de emitere a ordinului de protecţie formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Şimleul Silvaniei.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Aleşd, în esenţă, a făcut aplicarea prevederilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, reţinând că, din actele dosarului, rezultă că victima reclamantă are domiciliul în judeţul Sălaj.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 765 din data de 12 august 2022, Judecătoria Mixtă Şimleu Silvaniei a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aleşd, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Mixtă Şimleu Silvaniei şi Judecătoria Aleşd şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Astfel, Judecătoria Mixtă Şimleu Silvaniei a făcut aplicarea prevederilor art. 34 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 217/2003, reţinând că, în speţă, ordinul de protecţie a fost emis de către un agent de poliţie din cadrul Poliţiei Oraşului Aleşd, întrucât incidentul dintre părţi a avut loc în localitatea Aleşd, Judeţul Bihor.

Totodată, a arătat că în cauză a fost emis un ordin de protecţie provizoriu care este reglementat de o procedură specială.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Aleşd şi Judecătoria Mixtă Şimleu Silvaniei şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire a norma de competenţă aplicabilă litigiului.

Astfel, Judecătoria Aleşd a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, în timp ce Judecătoria Mixtă Şimleu Silvaniei a reţinut incidenţa prevederilor art. 34 alin. (1) şi (6) din acelaşi act normativ.

În speţă, prin cererea cu care a fost investită Judecătoria Aleşd, s-a solicitat, în temeiul art. 38 şi următoarele din Legea nr. 217/2003, emiterea unui ordin de protecţie în favoarea reclamantei A. împotriva pârâtului B., pe o perioadă de 6 luni.

Potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din actul normativ anterior menţionat, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie.

Totodată, art. 40 din lege prevede următoarele:

"(1) Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima. (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal. (3) Cererea poate fi introdusă în numele victimei şi de: a) procuror; b) reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei domestice; c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei".

Ca atare, în raport de dispoziţiile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, în stabilirea instanţei competente a soluţiona prezentul litigiu are relevanţă domiciliul victimei, respectiv al reclamantei A. care se află în judeţul Sălaj.

Prin urmare, având în vedere cele anterior reţinute, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mixte Şimleu Silvaniei, în a cărei circumscripţie teritorială se află domiciliul victimei - reclamanta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mixte Şimleu Silvaniei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 septembrie 2022.