Motion for delay in proceedings dismissed as unfounded where hearing already scheduled and abstract constitutional arguments lacked concrete procedural basis

Şedinţa publică din data de 20 septembrie 2022

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Contestaţia privind tergiversarea procesului

Prin cererea înregistrată la data de 28 iunie 2022 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, petenta A., prin mandatar B., a formulat contestaţie privind tergiversarea procesului, susţinând că instanţa tergiversează fixarea termenului de judecată, fapt ce îi încalcă drepturile fundamentale privind proprietatea, moştenirea, dreptul la o instanţă competentă, independentă şi imparţială, precum şi dreptul la protecţia onoarei şi reputaţiei.

Totodată, petenta a arătat că este împiedicată punerea în executare a dispoziţiilor constituţionale cu privire la organizarea puterii în stat şi punerea în executare a tratatelor ratificate în materia drepturilor omului.

I.2. Încheierea de şedinţă pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă

Prin încheierea de şedinţă din data de 14 iulie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins contestaţia la tergiversarea procesului formulată de petenta A. ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a reţinut că, în speţă, petenta a invocat faptul că se tergiversează cauza prin nefixarea unui termen de judecată.

Raportat la susţinerile petentei, curtea a constatat că obiectul dosarului vizat îl reprezintă o contestaţie în anulare şi, potrivit rezoluţiei preşedintelui de complet din data de 27 iunie 2022, a fost fixat termen de judecată la data de 15 septembrie 2022, ora 1130, astfel că, anterior contestaţiei privind tergiversarea, fusese fixat un termen de judecată în cauză.

Ca atare curtea de apel a respins contestaţia privind tergiversarea cauzei, ca neîntemeiată.

I.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de şedinţă pronunţate la data de 14 iulie 2022 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022, în termen legal, a formulat plângere petenta A., prin reprezentant B., care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 2 august 2022, sub nr. x/2022/a2, fiind repartizată spre soluţionare completului de judecată nr. 2.

În motivarea plângerii, petenta a susţinut că puterea judecătorească tergiversează punerea în executare a Constituţiei şi a tratatelor ratificate, cu încălcarea jurământului de magistrat, uzurpând astfel suveranitatea naţională, care aparţine poporului român.

Totodată, a invocat încălcarea de către puterea judecătorească a principiului supremaţiei Constituţiei - art. 1 alin. (5) din Constituţia României - şi a principiului priorităţii tratatelor privitoare la drepturile omului faţă de legile interne - art. 20 alin. (2) din Constituţia României.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe: principiul bunei-credinţe, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 590/2003 privind tratatele, Constituţia României, tratatele şi convenţiile în materia dreptului omului, crima organizată, terorism şi Convenţia de la Viena în materia tratatelor.

Prin notele de şedinţă depuse la data de 16 septembrie 2022, petenta a arătat că Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti, nu publică minuta îndată după pronunţare pentru a împiedica exercitarea dreptului la calea de atac.

Totodată, a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă - 20 RON [chitanţa seria x/2022 nr. x din data de 15 septembrie 2022 (dosar].

În cauză, a fost fixat termen în vederea soluţionării plângerii formulate de către petenta A., prin reprezentant B., la data de 20 septembrie 2022, când instanţa a reţinut cauza în pronunţare.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Examinând încheierea atacată, în raport cu motivele formulate şi de dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată următoarele:

Raţiunea reglementării contestaţiei la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părţii la o procedură echitabilă, eficientă, desfăşurată cu celeritate, pentru sancţionarea conduitelor procesuale care au ca efect întârzierea nejustificată a unei proceduri judiciare.

Art. 522 C. proc. civ. reglementează posibilitatea formulării de către oricare din părţi, precum şi de către procurorul care participă la şedinţă, a contestaţiei prin care, invocându-se încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să se solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.

La alin. (2) al articolului anterior menţionat sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestaţia, motivele vizând atât culpa instanţei, cât şi atitudinea ei faţă de neglijenţa sau abuzul părţilor, a altor participanţi în proces ori a terţilor propriu-zişi, care aveau obligaţii legale sau judiciare.

Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanţei de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte sau, mai grav, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.

Contestaţia la tergiversarea procesului nu trebuie însă privită ca o posibilitate de sancţionare a judecătorului/judecătorilor învestit/învestiţi cu soluţionarea cauzei, ci ca un remediu oferit părţilor de normele de procedură, care are aplicabilitate în situaţiile în care chiar instanţa cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluţionării procesului într-un termen rezonabil.

Examinând modul de soluţionare a contestaţiei privind tergiversarea procesului, Înalta Curte constată că în mod corect Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a a dispus respingerea acesteia ca neîntemeiată, în condiţiile în care partea invocase că tergiversarea constă în nefixarea unui termen de judecată, iar în speţă fusese deja fixat termenul de judecată la data de 15 septembrie 2022 (din verificările efectuate în aplicaţia ECRIS, rezultă că termenul de judecată a fost fixat prin rezoluţia din data de 27 iunie 2022).

În plus, Înalta Curte reţine că niciuna dintre susţinerile petentei nu sunt de natură a atrage temeinicia plângerii formulate, aceasta neaducând critici concrete cu privire la soluţia şi motivarea curţii de apel, ci a susţinut încălcarea de către puterea judecătorească a principiului supremaţiei Constituţiei, precum şi a principiului priorităţii tratatelor privitoare la drepturile omului faţă de legile interne, fără a face nicio trimitere la încheierea atacată.

Ca atare, în raport de cele anterior reţinute şi de dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A., prin reprezentant B., împotriva încheierii de şedinţă din data de 14 iulie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A., prin reprezentant B., împotriva încheierii de şedinţă din data de 14 iulie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 septembrie 2022.