Unstamped Annulment Motion Rejected as Inadmissible; State’s Fine Request Declined
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled, as unstamped, the appellant’s motion for annulment of its own decision no. 582 of 17 March 2022 (which had dismissed as inadmissible the appellant’s appeal against the Court of Appeal’s refusal of an earlier annulment motion), while rejecting the State’s request for a judicial fine. The appellant, having failed to pay the 100 RON stamp duty despite being duly notified and without seeking re-examination or legal aid, triggered the operation of Articles 26(1) and 33 of GEO no. 80/2013 on judicial stamp duties, making the motion inadmissible for lack of timbrating; the court also held that filing even a clearly inadmissible appeal does not, without more, constitute bad faith justifying a fine under Article 187(1)1(a) of the Civil Procedure Code. The annulment is final and not subject to further appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 187 C. proc. civ, art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ, art. 12 C. proc. civ; Unstamped Annulment Motion Rejected as Inadmissible; State’s Fine Request Declined: Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Tulcea a solicitat, potrivit dispoziţiilor art. 187 C. proc. civ., sancţionarea contestatoarei întrucât aceasta a formulat numeroase cereri cu un conţinut sumar ce au fost anulate pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţele de judecată, şi respingerea contestaţiei în anulare, ca inadmisibilă.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 iunie 2022
Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, la 2 decembrie 2020, sub nr. x/2020, contestatoarea A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 74/C din 17 iunie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă pronunţate în dosarul nr. x/2018.
2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Constanţa
Prin decizia nr. 28 C din 24 februarie 2021, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 74/C din 17 iunie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă pronunţate în dosarul nr. x/2018.
Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, contestatoarea A. a declarat recurs, cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
3. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Prin decizia nr. 582 din 17 martie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în complet de filtru, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 28 C din 24 februarie 2021 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă.
4. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 582 din 17 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020 a formulat contestaţie în anulare contestatoarea A..
Prin contestaţia în anulare, contestatoarea a arătat că respectiva decizie este nulă absolut, ca, de altfel, şi toate documentele şi hotărârile obţinute în alte cauze. A mai menţionat că este scutită de la plata taxei de timbru contestaţia în anulare şi a expus mai multe critici privitoare la alte dosare pe care le-a avut pe rolul instanţelor de judecată.
5. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Tulcea a solicitat, potrivit dispoziţiilor art. 187 C. proc. civ., sancţionarea contestatoarei întrucât aceasta a formulat numeroase cereri cu un conţinut sumar ce au fost anulate pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţele de judecată, şi respingerea contestaţiei în anulare, ca inadmisibilă.
6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin rezoluţia de primire din 23 mai 2022, s-a stabilit obligaţia contestatoarei A. de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. Obligaţia de plată a taxei de timbru a fost comunicată contestatoarei la data de 31 mai 2022, conform dovezilor de la dosar recurs; contestatoarea nu s-a conformat şi nu a depus la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.
Prin aceeaşi rezoluţie s-a stabilit termen de judecată la data de 23 iunie 2022.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cu prioritate excepţia netimbrării contestaţiei în anulare, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Conform dispoziţiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în respectiva ordonanţă de urgenţă şi se taxează în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 RON."
De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
În speţă, contestatoarea a fost legal citată pentru termenul de judecată din 23 iunie 2022, cu menţiunea de a achita taxă judiciară de timbru în valoare de 100 RON, conform dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare de la dosar.
Contestatoarea A. nu s-a prezentat în instanţă la termenul menţionat, nu a depus la dosar înscrisuri prin care să facă dovada că şi-a îndeplinit obligaţia legală de plată şi nici nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar.
Înalta Curte, constatând că, în cauză, contestatoarea A. nu s-a conformat obligaţiei legale de a timbra cererea de recurs în cuantumul stabilit de instanţă, deşi a fost legal înştiinţată despre obligativitatea timbrării, Înalta Curte urmează a anula contestaţia în anulare, ca netimbrată.
Cu referire la solicitarea formulată de intimatul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Tulcea privind aplicarea unei amenzi judiciare recurentei, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., "Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel: 1. cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON: a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."
Se observă că dreptul procesual civil utilizează conceptul de amendă ca un mijloc menit să garanteze buna aplicare a regulilor de procedură, mijloc care împiedică exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, precum şi ca o sancţiune procedurală autonomă şi distinctă de toate celelalte sancţiuni prin natura şi rolul pe care îl îndeplineşte în cadrul procedurii judiciare.
Din redactarea textului legal citat rezultă că sancţiunea este aplicabilă în principal părţilor, care introduc cereri sau exercită drepturi procesuale cu rea credinţă, încălcând astfel nou-introdusul art. 12 C. proc. civ., care prevede că partea care nu-şi exercită cu bună-credinţă dreptul procesual, deturnându-l de la scopul în vederea căruia a fost recunoscut de lege, săvârşeşte un abuz, putând fi obligată de către instanţa de judecată la plata unei amenzi judiciare, precum şi la acoperirea prejudiciului material şi moral cauzat.
Se constată deci, că reaua-credinţă este un element constitutiv al acestor categorii de abateri, aceasta rezultând din convingerea părţii că acţionează împotriva principiilor sau regulilor care guvernează procedura judiciară în dauna stabilirii adevărului. Această sintagmă semnifică acea atitudine a unei persoane care săvârşeşte sau omite, în mod conştient, un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convieţuire socială, pe deplin conştientă de caracterul ilicit al conduitei sale.
Or, în situaţia de faţă, o astfel de împrejurare nu a putut fi reţinută, exercitarea unei căi de atac, chiar inadmisibile, neputând fi considerată o acţiune exercitată cu rea credinţă.
Prin urmare, Înalta Curte va respinge cererea privind aplicarea unei amenzi judiciare, formulată de intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 582 din 17 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.
Respinge cererea privind aplicarea unei amenzi judiciare, formulată de intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.
Fără cale de atac.
Pronunţată astăzi, 23 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.