Competence in multi-succession inheritance disputes: plaintiff’s choice among last domiciles of decedents fixes territorial jurisdiction

Şedinţa publică din data de 7 iunie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa la data de 24.08.2021, sub numărul x/2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., E., F., G. şi H., să se dezbată succesiunea după defuncţii I., decedat la data de 13.11.1997, J., decedată la data de 03.04.2012, K., decedat la data de 05.06.2015 şi I., decedat la data de 09.04.2020, precum şi întabularea succesivă a drepturilor de proprietate astfel dobândite de părţi, cu titlu de moştenire, cu cheltuieli de judecată.

În drept, a invocat prevederile art. 555-885 şi urm., 954 şi urm., 1041-1042,1100 şi urm. C. civ. şi art. 194, 254, 258, 411 C. proc. civ. şi art. 23 din Legea 18/1991.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2334/2021 din data de 9 decembrie 2021, Judecătoria Bistriţa, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa.

Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa a reţinut că imobilul cu privire la care reclamanta a formulat acţiunea de constatare dobândire drept de proprietate prin reconstituire, este situat în localitatea Sărata, jud. Bistriţa-Năsăud, însă ultimele domicilii ale defuncţilor I., J., K., respectiv I. au fost în localitatea Galaţi, jud. Galaţi, respectiv Cluj-Napoca, jud. Cluj, Iveşti, jud. Galaţi, fiind solicitată dezbaterea succesivă a succesiunilor în vederea stabilirii titularului final al dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, teren.

A mai arătat că, în conformitate cu prevederilor art. 954 alin. (2) C. civ., moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.

A reţinut că, în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată având ca obiect sistarea stării de indiviziune provenite din succesiune, competenţa teritorială se stabileşte după regulile din art. 118 C. proc. civ., acest articol fiind aplicabil şi în situaţia în care în masa succesorală se găsesc imobile situate în altă circumscripţie decât cea în care se află ultimul domiciliu al defunctului.

Având în vedere aceste dispoziţii, raportat la ultimul domiciliu pentru trei dintre defuncţii a căror succesiuni se dezbat în cauză, aflat în circumscripţia Judecătoriei Galaţi, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bistriţa, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Galaţi, prin sentinţa civilă nr. 3091/2022 din 28 aprilie 2022 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa. A constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

A constatat instanţa că, în prezentul litigiu, competenţa de soluţionare este atrasă potrivit prevederilor art. 118 alin. (1) C. proc. civ., prin raportare la alin. (3).

A reţinut că, în materie succesorală, până la ieşirea din indiviziune, competenţa aparţine în mod exclusiv instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului, iar în situaţia în care s-au formulat astfel de cereri de chemare în judecata, care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv, competenţa va aparţine instanţei de la ultimul domiciliu al oricăruia dintre defuncţi, reclamantul fiind cel care are, potrivit art. 116 C. proc. civ., alegerea între instanţele deopotrivă competente.

A conchis instanţa că, întrucât ne aflăm în prezenţa unei competenţe alternative (ultimele domicilii ale decedaţilor fiind în Bistriţa, respectiv Galaţi) şi, având în vedere că reclamanta a înţeles să investească Judecătoria Bistriţa cu soluţionarea cererii, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei aparţine acestei instanţe.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Cererea de chemare în judecată are ca obiect solicitarea de a se constata că în masa succesorală după defunctul I. (d.13.11.1997, cu ultimul domiciliu în municipiul Bistriţa) intră şi un teren în suprafaţă de 1600 mp, arabil, situat în localitatea Sărata, judeţul Bistriţa-Năsăud (suplimentând astfel masa succesorală astfel cum este inclusă în certificatul de moştenitor emis după acest defunct în anul 2002) precum şi că diferite cote din alte suprafeţe de teren menţionate în acelaşi certificat (parcelele 166 şi 167, teren arabil în satul Sărata) au făcut parte din succesiunile deschise ulterior în privinţa altor persoane decedate (J. d.03.04.2012 cu ultimul domiciliu în municipiul Bistriţa, K., d.05.06.2015, cu ultimul domiciliu în municipiul Bistriţa şi I., d.09.04.2020, cu ultimul domiciliu în municipiul Galaţi), ale căror succesiuni au fost culese tot de reclamantă, integral.

În consecinţă, s-a solicitat a se constata că reclamanta este unică moştenitoare cu privire la imobilul de 3100 mp teren şi s-a cerut înscrierea sa ca proprietar în cartea funciară.

Prin urmare, cererea de chemare în judecată priveşte mai multe succesiuni şi nu are ca obiect ieşirea din indiviziune, fiind aplicabile astfel dispoziţiile art. 118 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) C. proc. civ., care stabilesc competenţa instanţei de la ultimul domiciliu al oricăruia dintre defuncţi.

De asemenea, sunt incidente dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., alegerea dintre mai multe instanţe competente teritorial aparţinând reclamantei.

Înalta Curte constată, cum s-a arătat mai sus, că trei dintre defuncţi (I., K. şi J.) au avut, la data decesului, ultimul domiciliu în municipiul Bistriţa, iar defunctul I. în municipiul Galaţi.

Întrucât Judecătoria Bistriţa a fost iniţial învestită cu cererea de chemare în judecată, în aplicarea prevederilor art. 118 alin. (2) şi art. 116 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei a fost fixată de parte în favoarea acestei instanţe.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 iunie 2022.