Suspension of appeal upheld after defaulting party's invalid-service claim rejected.

Şedinţa publică din data de 18 mai 2022

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin încheierea din 02 noiembrie 2021, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecăţii apelului formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 2136 din 26 mai 2021, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 02 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, a declarat recurs reclamantul A..

Prin cerere de recurs, neîntemeiată în drept, recurentul a susţinut că soluţia instanţei de apel este nelegală, fiind pronunţată fără ca acesta să fie citat pentru termenul de judecată.

Totodată, a susţinut că, în ipoteza în care a fost citat pentru termenul de judecată, nu a avut cunoştinţă de această împrejurarea, întrucât îi este violată corespondenţa de anumite persoane, care sustrag documente.

3. Înregistrarea dosarului

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 22 noiembrie 2022, fiind repartizat aleatoriu Completului nr. 10.

Prin rezoluţia din 21 ianuarie 2022, Înalta Curte a stabilit termen de judecată la data 23 martie 2021, în vederea soluţionării recursului.

Prin încheierea din 23 martie 2022, s-a dispus suspendarea judecăţii cererii de recurs, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La data de 01 aprilie 2022, recurentul-reclamant a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol, iar prin rezoluţia din 04 aprilie 2022, s-a fixat termen de judecată la 18 mai 2022, pentru discutarea cererii de repunere pe rol şi pentru soluţionarea recursului.

Cauza a fost repusă pe rol, la solicitarea reclamantului la termenul de judecată din data de 18.05.2022.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând recursul în raport cu actele şi lucrările dosarului, criticile şi apărările formulate şi de prevederile art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Prioritar, se reţine că deşi recurentul-reclamant nu a invocat, prin cererea de recurs, niciunul dintre motivele de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., acesta a formulat susţineri care pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 al aceluiaşi act normativ, din perspectiva căruia acestea vor fi analizate.

În speţă, prin încheierea recurată, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea apelului formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 2136 din 26 mai 2021, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, reţinând că niciuna dintre părţi nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în condiţiile în care acestea, deşi legal citate, nu s-au prezentat în faţa instanţei la termenul de judecată.

Potrivit art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.

Aceste dispoziţii legale reglementează un caz de suspendare voluntară a judecăţii, voinţa părţilor fiind tacită şi se deduce din faptul neprezentării la termenul de judecată, în condiţiile în care sunt legal citate şi nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de niciuna dintre ele.

În ipoteza în care niciuna dintre părţile legal citate nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă şi nu se înfăţişează la strigarea pricinii, instanţa va dispune suspendarea procesului, norma cuprinsă la art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. având caracter imperativ, iar nesocotirea acesteia de către instanţă se sancţionează cu nulitatea hotărârii pronunţate în urma judecării cauzei în lipsa părţilor, nulitate ce operează în condiţiile art. 175 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, dat fiind caracterul imperativ al acestor dispoziţii procedurale, instanţa este obligată să suspende judecata ori de câte ori constată lipsa părţilor legal citate şi faptul că acestea nu au solicitat soluţionarea pricinii şi în absenţa lor.

În cauză, verificând încheierea recurată, Înalta Curte constată că la termenul din data de 19 ianuarie 2021, când s-a dispus măsura suspendării, procedura de citare a fost legal îndeplinită, părţile fiind citate cu respectarea dispoziţiilor legale.

Astfel, critica recurentului că nu a fost citat pentru termenul de judecată din data de 02 noiembrie 2021 este nefondată.

Din analiza actelor dosarului reiese că, pentru termenul de judecată din 02 noiembrie 2021, când s-a dispus măsura suspendării cauzei, recurentul a fost legal citat la domiciliul indicat în cuprinsul cererii de recurs, respectiv în Constanţa, jud. Constanţa, potrivit procesului-verbal de înmânare aflat la dosarul curţii de apel, fila x.

Conform menţiunilor din procesul-verbal de la data de 05 august 2021, întocmit de agentul procedural în temeiul art. 164 C. proc. civ., rezultă că actul de procedură, respectiv citaţia pentru termenul de judecată din 02 noiembrie 2021, a fost depusă în cutia poştală, conform dispoziţiilor art. 163 alin. (8) C. proc. civ., potrivit cu care în cazul în care persoana căreia trebuie să-i fie comunicat actul de procedură lipseşte de la domiciliu şi nu sunt prezente nici persoanele prevăzute la alin. (6) şi (7) din acelaşi articol, sunt incidente dispoziţiile art. 163 alin. (3)-(5) C. proc. civ. referitoare la comunicarea actului de procedură prin lăsarea lui în cutia poştală.

Prin urmare, critica recurentului, în sensul că procedura de citare pentru termenul din 02 noiembrie 2021 nu a fost îndeplinită şi nu a avut cunoştinţă despre judecarea cauzei nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 165 pct. 1 C. proc. civ., în cazul în care actul de procedură nu a putut fi înmânat persoanelor prevăzute în art. 163 (către destinatar, personal sau prin reprezentant, către persoanele majore din familia acestuia sau cu care locuieşte ori care îi primesc, în mod obişnuit, corespondenţa, către administrator, portar, sau persoanei care, în mod obişnuit, îl înlocuieşte), procedura de comunicare a actelor de procedură se consideră legal îndeplinită la data încheierii de către agentul procedural a procesului-verbal corespunzător; în cauză, la data de 05 august 2021. De asemenea recurentul nu a administrat dovezi din care să rezulte realitatea susţinerilor relative la sustragerea corespondenţei.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, constatând că susţinerile recurentului sunt nefondate în ansamblul lor, în raport cu dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din data de 02 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din data de 02 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 mai 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.