Nullity of appeal for failure to frame arguments within statutory cassation grounds challenging notarial heir certificates

Şedinţa publică din data de 12 mai 2022

Deliberând, asupra cauzei de faţă reţine următoarele:

I. Circumstanţele litigiului

1. Obiectul cauzei

Prin acţiunea înregistrată la 10 noiembrie 2017 pe rolul Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Biroul Notarului Public B., Notar B., C., D., solicitând instanţei de judecată ca prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunţa să constate nulitatea absolută parţială a certificatului de moştenitor nr. x/2000 din 17.11.2000 încheiat de Biroul Notarului Public B. - dosar nr. x/2000 şi a certificatului suplimentar de moştenitor nr. 10/2012 încheiat de Biroul Notarului Public B. - dosar nr. x/2012 conexat cu dosar nr. x/2012.

Prin sentinţa civilă nr. 7436 din 22 octombrie 2018 pronunţată de Judecătoria Sector 5 Bucureşti a fost admisă excepţia necompetenţei materiale, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei către Tribunalul Bucureşti.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 1412 din 14 iunie 2019, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia netimbrării şi a anulat cererea formulată de A., ca netimbrată.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia civilă nr. 1558A din 13 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul E. împotriva sentinţei civile nr. 1412 din 14 iunie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.

Prin decizia civilă nr. 355A din 5 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, au fost respinse, ca nefondate, cererile de completare şi de îndreptare a deciziei nr. 1558A din 13 noiembrie 2020 pronunţată de aceeaşi instanţă.

4. Termenul de declarare a căii de atac

Recursurile sunt declarate în termenul de 30 de zile de la comunicarea hotărârilor.

1. Prima cerere de recurs, vizând decizia nr. 1558A din 13 noiembrie 2020 şi încheierile de şedinţă din 18 septembrie 2020 şi 13 noiembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost înregistrată la 11 ianuarie 2021 (data ştampilei curţii de apel - dosar recurs), iar decizia atacată a fost comunicată la 18 decembrie 2020 .

2. A doua cerere - recursul formulat de recurentul-reclamant E. împotriva deciziei nr. 355A din 5 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost înregistrată la 19 mai 2021 (data ştampilei curţii de apel - dosar recurs), iar decizia recurată a fost comunicată la 27 aprilie 2021;

3. Cea de-a treia cerere de recurs, referitoare la recursul formulat de recurentul-reclamant E. împotriva deciziei nr. 355A din 5 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost înregistrată la 19 mai 2021 (data ştampilei curţii de apel - dosar recurs), iar decizia recurată a fost comunicată la 27 aprilie 2021 .

5. Timbrajul

Recurentul-reclamant a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, calculată în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013.

6. Calea de atac exercitată

Împotriva deciziei nr. 1558A din 13 noiembrie 2020, împotriva încheierilor de şedinţă din 18 septembrie 2020 şi 13 noiembrie 2020, respectiv împotriva deciziei nr. 355A din 5 martie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, reclamantul E. a declarat recurs.

6.1. Cererea de recurs formulată împotriva deciziei nr. 1558A din 13 noiembrie 2020 şi a încheierii de şedinţă din 18 septembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă:

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant, după ce a precizat că înţelege să depună motivele de recurs "complete" după motivarea cererilor de îndreptare eroare materială şi de completare, a arătat succint că:

- instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;

- prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;

- hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material;

- instanţa a ignorat notele depuse la 13 noiembrie 2020 şi declaraţia dată de F.;

- instanţa a omis să se pronunţe asupra motivelor.

În finalul recursului, a menţionat că în decizia recurată, în mod greşit, s-a reţinut că reclamantul a solicitat constatarea nulităţii, în fapt, acesta solicitând repunerea în situaţia anterioară, fără a contesta dreptul de a se întocmi acte legale de moştenire.

6.2. Prin cea de-a doua cerere de recurs depusă de recurentul-reclamant E. - recurs declarat împotriva deciziei nr. 355A din 5 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, cu privire la soluţia privind cererea de completare a deciziei nr. 1558A din 13 noiembrie 2020 pronunţată de aceeaşi instanţă - au fost formulate următoarele critici:

- instanţa nu a dispus asupra completării şi excepţiilor invocate, astfel cum reiese din transcrierea şedinţei;

- este ilegală dubla identitate a intimatei D., fiind prezentate instanţei o procură şi înscrisuri fără semnătura beneficiarei, prin care G. se substituie ilegal beneficiarei;

- pârâţii nu trebuie să aibă interes în nejudecarea cauzei, invocând ilegal netimbrarea;

- întâmpinările nu au fost depuse în termenul legal;

- a solicitat instanţei să se pronunţe asupra excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant al pârâtei D., având în vedere că nu a fost prezentată o procură valabilă, în original - lipsă drept de reprezentare;

- instanţa a respins ca neîntemeiată (fără motivare) cererea de completare;

6.3. Recursul formulat de recurentul-reclamant E. împotriva deciziei nr. 355A din 5 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, cu privire la soluţia privind cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia nr. 1558A din 13 noiembrie 2020 pronunţată de aceeaşi instanţă - se susţine faptul că:

- în cuprinsul hotărârii se consemnează greşit anumite susţineri ale reclamantului;

- instanţa nu a consemnat că întâmpinările depuse nu sunt admisibile şi faptul că a solicitat cercetarea înscrierii în fals.

Cererile de recurs nu au fost întemeiate în drept - nu au fost indicate niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

7. Apărările părţilor

La 20 iulie 2021 intimata-pârâtă D. a depus întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea recursului ca nefondat. A invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi excepţia nulităţii recursurilor pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

La 26 septembrie 2021 recurentul-reclamant a transmis prin e-mail răspuns la întâmpinare, reiterând aspectele prezentate în cererile de recurs, susţinând că întâmpinare formulată de intimata-pârâtă nu a fost depusă în termenul legal.

8. Procedura parcursă în faţa instanţei de recurs

La 17 martie 2022 raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost analizat în completul de filtru, dispunându-se comunicarea acestuia către părţile din cauză. Totodată, s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la 12 mai 2022, în complet de filtru, fără citarea părţilor.

În cuprinsul raportului s-a reţinut că urmează a fi analizată cu prioritate excepţia nulităţii recursurilor pentru neîncadrarea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Raportul a fost comunicat părţilor la 24, 25 şi 29 martie 2022.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Se reţine că potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În speţă, se constată că recursul nu conţine critici care să poată fi circumscrise cazurilor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar afirmaţiile recurentului din cuprinsul memoriului de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac în sensul exigenţelor textului legal anterior menţionat.

Motivarea recursului conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ. presupune ca în cuprinsul motivelor de recurs să fie expusă o argumentare juridică a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

În cuprinsul cererii de recurs declarat împotriva deciziei nr. 1558 A din 13 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, recurentul-reclamant a susţinut că motivele de recurs se încadrează astfel:

- instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;

- prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;

- hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material;

- instanţa a omis să se pronunţe asupra motivelor.

În ceea ce priveşte aceste susţineri, Înalta Curte observă că acestea reprezintă o indicare formală a conţinutului unor dispoziţii legale, care, deşi reprezintă motive de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., cu toate acestea, nu sunt suficiente pentru a se constata că în dezvoltarea recursului sunt prezentate critici punctuale hotărârilor atacate. Aceasta, deoarece a motiva recursul înseamnă, pe de-o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat de către recurent.

Recurentul-reclamant E. a mai invocat aspecte precum: instanţa nu a dispus asupra completării şi excepţiilor invocate, astfel cum reiese din transcrierea şedinţei, ilegalitatea dublei identităţi a intimatei D., fiind prezentate instanţei o procură şi înscrisuri fără semnătura beneficiarei, prin care G. se substituie ilegal beneficiarei, pârâţii nu trebuie să aibă interes în nejudecarea cauzei, invocând ilegal netimbrarea, întâmpinările nu au fost depuse în termenul legal, instanţa a respins ca neîntemeiată (fără motivare) cererea de completare.

De asemenea, a precizat că a solicitat instanţei să se pronunţe asupra excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant al pârâtei D., având în vedere că nu a fost prezentată o procură valabilă, în original - lipsă drept de reprezentare.

Înalta Curte constată că motivele de recurs sunt formulate în mod confuz, imprecis şi nestructurat, recurentul rezumându-se la a expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, iar din analiza acestor critici nu reiese relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţiile pronunţate de curtea de apel.

Aceste critici, evidenţiate în cuprinsul cererii de recurs, nu reprezintă motive de nelegalitate ale deciziilor recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre cazurile de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ., recurentul mărginindu-se să expună o simplă relatare a faptelor procesului.

De asemenea, Înalta Curte reţine că, deşi recurentul a făcut trimitere la norme de procedură civilă (art. 442 - art. 444, art. 483 - art. 502 C. proc. civ.), totuşi nu a adus critici punctuale deciziei atacate şi nu a arătat în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă.

Enunţarea unor texte de lege, fără o corelare a acestora cu cauza dedusă judecăţii şi prezentarea unor afirmaţii ce vizează cu totul alte aspecte decât cele care fac obiectul dosarului, nu pot constitui critici în legătură cu raţionamentul instanţei, pretinsele nemulţumiri ale părţii neraportându-se în niciun fel la considerentele hotărârilor atacate.

Formularea unor nemulţumiri privind judecata cauzei, fără respectarea unei minime discipline procesuale şi lipsite de orice pretenţie concretă care să poată fi dedusă judecăţii şi în raport de care instanţa să se poată pronunţa, limitată la invocarea cu generalitate a unor dispoziţii legale, fără o argumentare a pretinsei incidenţe a acestora în speţa dedusă judecăţii, nu poate fi reţinută ca fiind o motivare a căii de atac în sensul prevăzut de lege.

Pentru considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă încadrarea criticilor în motivele de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursurile declarate de reclamantul E. împotriva deciziei nr. 1558A din 13 noiembrie 2020, împotriva încheierii din 18 septembrie 2020, respectiv împotriva deciziei nr. 355A din 5 martie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 mai 2022.