Inadmissibility of recourse against appeal decisions in land restitution proceedings under special procedural law

Şedinţa publică din data de 12 mai 2022

asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la 19 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. a chemat în judecată pârâtele Comisia locală de aplicare a Legii fondului funciar Craiova şi Comisia judeţeană de aplicare a Legii fondului funciar Dolj solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligate pârâtele la repararea prejudiciului produs ca urmare a nerespectării hotărârii judecătoreşti - sent.civ. 666/17 01 2011, definitivă şi irevocabilă prin dec. civ. 1111/24 05 2011 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosar nr. x/2010, prin care s-a dispus obligarea pârâtelor la punerea în posesie, respectiv emiterea TDP pentru o suprafaţă totală de 2,50 ha pe raza mun. Craiova, prejudiciu echivalent cu valoarea terenului pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate def. B., la nivelul pieţei imobiliare 2018, respectiv 25 euro/mp (valoare totală 2.875.000 RON).

Prin sentinţa civilă nr. 13407/05.12.2019 a Judecătoriei Craiova, cauza a fost declinată spre soluţionare Tribunalului Dolj, fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2020.

2. Sentinţa pronunţată de prima instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 465 din 15 septembrie 2020, Tribunalul Dolj, secţia I civilă a respins acţiunea precizată formulată de reclamanta A..

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta.

3. Decizia pronunţată de instanţa de apel

Prin decizia civilă nr. 27 din 11 februarie 2021, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 465/15.09.2020 pronunţate de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. x/2020.

4. Recursul exercitat în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 27 din 11 februarie 2021 a formulat recurs reclamanta A., întemeiat pe ipoteza prevăzută de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că soluţia instanţei de apel este rezultatul aplicării şi interpretării greşite a dispoziţiilor legii speciale a fondului funciar coroborat cu normele de drept comun în materia răspunderii civile delictuale art. 1357 şi urm. C. civ. coroborat cu art. 555 C. civ.

5. Procedura de filtru

Raportul şi suplimentul la acesta, întocmite în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., au fost analizate în completul filtru şi au fost comunicate părţilor potrivit dovezilor de înmânare de la dosarul de recurs.

Recurenta a expus un punct de vedere la suplimentul de raport, considerând admisbilă calea de atac a recursului, conform art. 483 C. proc. civ.

6. Apărările formulate în recurs

Intimatele-pârâte Comisia judeţeană de aplicare a Legii fondului funciar Dolj şi Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar Craiova nu au formulat întâmpinări.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în raport de excepţia de inadmisibilitate, semnalată şi prin suplimentul la raportul de admisibilitate în principiu a recursului, excepţie a cărei analiză este prioritară, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 1 al Titlului XIII "Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor funciare" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare:

"în scopul accelerării judecării plângerilor, contestaţiilor şi a altor litigii apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în faţa instanţelor judecătoreşti se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se vor completa cu cele ale C. proc. civ..".

Norma legală mai sus redată defineşte categoria "proceselor funciare’’, în care include nu numai plângerile şi contestaţiile, dar şi alte litigii apărute în urma aplicării Legilor fondului funciar, respectiv nr. 18/1991, nr. 1/2000 şi nr. 169/1997.

În speţă, prin cererea dedusă judecăţii de faţă, reclamanta A. a chemat în judecată pârâtele Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Primăria Craiova şi Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar Prefectura Dolj solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligate pârâtele la repararea prejudiciului produs ca urmare a nerespectării hotărârii judecătoreşti - sent.civ. 666/17 01 2011, definitivă şi irevocabilă prin dec. civ. 1111/24 05 2011 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosar nr. x/2010, prin care s-a dispus obligarea pârâtelor la punerea în posesie, respectiv emiterea titlului de proprietate pentru o suprafaţă totală de 2,50 ha pe raza mun. Craiova, prejudiciu echivalent cu valoarea terenului pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate def. B., la nivelul pieţei imobiliare 2018, respectiv 25 euro/mp (valoare totală 2.875.000 RON).

Astfel, reclamanta a arătat că de la data reconstituirii dreptului de proprietate, respectiv 2002, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti - 24 05 2011- până în prezent, respectiv luna noiembrie 2018, cele două comisii nu şi-au îndeplinit atribuţiile legale pentru punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 2,50 ha pe raza mun. Craiova.

Faţă de cele ce preced, contrar celor susţinute de recurenta-reclamantă prin punctul de vedere la suplimentul la raport, rezultă fără echivoc că litigiul de faţă, sub aspectul obiectului cererii de chemare în judecată şi al părţilor implicate în conflictul judiciar are natura unui litigiu de "fond funciar", cărui îi sunt aplicabile procedura prevăzută din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005, lege specială ce conţine şi dispoziţii procedurale pentru desfăşurarea "proceselor de fond funciar - lato sensu".

Astfel, art. 5 alin. (1) din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 prevede că "Hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele funciare în primă instanţă sunt supuse numai recursului".

După intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispoziţiile legale menţionate trebuie însă coroborate cu prevederile alin. (1) şi (2) ale art. 7 Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în M. Of. nr. 365 din 30 mai 2012, care statuează că:

"(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară.".

Dispoziţiile cuprinse în Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 sunt dispoziţii speciale, astfel că normele de procedură consacrate de prevederile alin. (1) şi (2) ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 au incidenţă în cauza de faţă.

Coroborând prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs, cu cele ale art. 483 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului, rezultă că hotărârile pronunţate în faza procesuală a apelului, în procesele funciare, nu sunt supuse recursului.

Faţă de cele menţionate, din coroborarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Titlul XIII din Legea nr. 247/2005 cu cele ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 şi art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. rezultă că decizia civilă nr. 27 din 11 februarie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunţată de curtea de apel în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei hotărâri prin care a fost soluţionat un proces funciar, fiind definitivă.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie stabilind că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul exercitat în cauză, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A., împotriva deciziei civile nr. 27 din 11 februarie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 mai 2022.