Nullity of appeal for failure to substantiate grounds in social security rights under Law 309/2002
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant's appeal null and void, thereby leaving the appellate court's dismissal of the original challenge in force. The dispute concerned a challenge by an individual against a local pension authority's decision regarding the recognition and granting of rights under Law No. 309/2002 for military service performed between 1950 and 1961; after a procedural declination by the first-instance court for lack of material jurisdiction, the appellate court had previously rejected the claim as lacking legal interest. The decisive legal basis for the final outcome was the procedural requirement under Articles 301 and 303 of the Civil Procedure Code that an appeal must be substantiated with specific grounds, which the appellant failed to provide within the statutory deadline, leading to a finding of nullity under Article 306.
Legislator headnote
AI generatedart. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002, art. 306 alin. (1) C. proc. civ; Nullity of appeal for failure to substantiate grounds in social security rights under Law 309/2002: Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs, contestatorul N.I., pe care nu l-a motivat nici prin cererea de declarare și nici ulterior, înăuntrul termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii, potrivit art. 301 și art. 303 alin. (1) și (2) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea, la data de 8 septembrie 2003, reclamantul N.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeana de Pensii Vâlcea, anularea hotărârii acesteia nr. 2041 din 12 mai 2003, pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Prin sentința nr. 520 din 30 octombrie 2003, Tribunalul Vâlcea, secția civilă, a admis excepția de necompetență materială a acestei instanțe și, având in vedere dispozițiile art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, a declinat cauza, în favoarea Curții de Apel Pitești.
În urma declinării, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, a judecat pe fond, cauza și, prin sentința civilă nr. 12/F-C din 2 februarie 2004, a respins, ca lipsită de interes, contestația formulată de contestatorul N.I., împotriva hotărârii nr. 2041 din 12 mai 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Vâlcea.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs, contestatorul N.I., pe care nu l-a motivat nici prin cererea de declarare și nici ulterior, înăuntrul termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii, potrivit art. 301 și art. 303 alin. (1) și (2) C. proc. civ.
Astfel fiind, având în vedere dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ. și cum nu au fost constatate motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, se va constata că recursul este nul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul, recursul declarat de reclamantul N.I. împotriva sentinței civile nr. 12/F-C din 2 februarie 2004, a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 aprilie 2005.