Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2639/2005 AI generated

Appeal over retroactive Financial Guard appointment rejected; administrative letter upheld.

Case Number Decizia nr. 2639/2005
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The court dismissed the claimant’s appeal as unfounded, thereby upholding the lower court’s decision (Sentința civilă nr. 160/CA of 23 October 2003) that had rejected the action as inadmissible; consequently, the challenged administrative letter of 6 November 2002 and the refusal to retroactively appoint the claimant as commissioner remain in force. The dispute concerned an administrative and fiscal claim seeking annulment of the Ministry of Public Finance’s letter and an order to employ the claimant in the Financial Guard for periods in 1992–1993, despite his having only held the commissioner position from February 1994 to May 2000. The High Court held that the claimant had not shown a legally protected interest or injury because the two competitions he took in 1992 and 1993 were legal and his rejection had become final and irrevocable, and that the conditions of Article 1 of Law No. 29/1990 were not met; accordingly, the court found no grounds to disturb the lower court’s ruling and deemed an extrajudicial accounting expert report irrelevant.

Legislator headnote

AI generated

art. 1 din Legea nr. 29/1990; Appeal over retroactive Financial Guard appointment rejected; administrative letter upheld: 160/CA of 23 October 2003) that had rejected the action as inadmissible; consequently, the challenged administrative letter of 6 November 2002 and the refusal to retroactively appoint the claimant as commissioner remain in force. The dispute concerned an administrative and fiscal claim seeking annulment of the Ministry of Public Finance’s letter and an order to employ the claimant in the Financial Guard for periods in 1992–1993, despite his having only held the commissioner position from February 1994 to May 2000. The High Court held that the claimant had not shown a legally protected interest or injury because the two competitions he took in 1992 and 1993 were legal and his rejection had become final and irrevocable, and that the conditions of Article 1 of Law No. 29/1990 were not met; accordingly, the court found no grounds to disturb the lower court’s ruling and deemed an extrajudicial accounting expert report irrelevant.

Keywords

AI generated
administrative competition action for annulment financial accounts fiscal law legally protected interest appointment of expert
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 14 noiembrie 2002, reclamantul C.G. a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice, solicitând anularea, ca nelegală, a adresei nr. 473934 din 6 noiembrie 2002 și obligarea pârâtului să-l angajeze la Garda Financiară Constanța, în funcția de comisar II, pe perioada octombrie 1992 - februarie 1993 și din 14 iunie 1993, în calitate de comisar I.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că prin adresa a cărei anulare o cere, pârâtul i-a comunicat faptul că a avut funcția de comisar din 15 februarie 1994, până la 25 mai 2000, când, prin decizia nr. 141/2000, a pierdut această calitate.

Reclamantul a precizat că nu ar fi trebuit să mai participe la concursul organizat în ianuarie 1994, pentru funcția de comisar, întrucât promovase concursul din octombrie 2002 și oricum, ar fi trebuit angajat în februarie 1993, fără a fi necesar să mai participe la concurs.

Prin sentința civilă nr. 160 din 23 octombrie 2003, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea, ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul nu a fost vătămat în drepturile sale recunoscute de lege, întrucât în perioada octombrie 1992 - februarie 1994 nu a avut calitatea de salariat al pârâtului, cele două concursuri organizate în 1992 și 1993, fiind legale, iar reclamantul fiind declarat respins, după participarea sa la cele două concursuri.

Împotriva sentinței a declarat recurs, reclamantul C.G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, reclamantul a arătat că nu a înțeles să conteste cele 2 concursuri, ci doar a solicitat ca pe baza notelor obținute la acele concursuri, să fie angajat comisar II, din octombrie 1992 și comisar I, din iunie 1993.

Instanța a schimbat obiectul cererii de chemare în judecată și a ignorat faptul prezentat și în raportul de expertiză contabilă, că pe postul de comisar rămas vacant prin promovarea într-o altă funcție - comisar șef de divizie, a unei alte persoane, ar fi trebuit încadrat reclamantul care obținuse media 8,16 și se situase pe locul 3 la concursul din februarie 1993.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, Curtea reține că reclamantul a avut calitatea de comisar la Garda Financiară Constanța, în perioada februarie 1994 - mai 2000, când a fost trecut în funcția de inspector de specialitate la Administrația Finanțelor Publice Medgidia, nerezultând din actele dosarului, că decizia prin care s-a dispus această măsură, a fost anulată în mod irevocabil și că reclamantul ar avea și în prezent calitatea de comisar.

În consecință, în mod corect a procedat instanța, respingând cererea, cât timp reclamantul a fost salariatul pârâtului, doar în intervalul sus menționat, iar rezultatele obținute la concursurile organizate în octombrie 1992 și respectiv, februarie 1993, au fost validate prin declararea reclamantului, ca respins, în mod irevocabil.

Așadar, întrucât cele două concursuri au fost legale, reclamantul, de altfel, necontestându-le în prezentul litigiu, nu se poate susține că sunt întrunite cerințele art. 1 din Legea nr. 29/1990, dispoziții pe care se întemeiază acțiunea.

Pentru considerentul expus mai sus, apare ca nerelevantă în cauză, expertiza contabilă depusă ca probă extrajudiciară și despre care reclamantul a susținut că nu a fost avută în vedere de instanță, la soluționarea litigiului.

În consecință, criticile formulate de reclamant fiind neîntemeiate, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.G. împotriva sentinței civile nr. 160/CA din 23 octombrie 2003, a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2005.