Decizia nr. 805/2022 · Tax assessment challenge by sole shareholder of insolvent company dismissed for lack of active procedural standing.
Summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed both the main appeal filed by the sole shareholder and the incidental appeal filed by the National Agency for the Administration of Taxation, leaving in force the Court of Appeal's judgment that rejected the shareholder's lawsuit for lack of active procedural standing. The dispute concerned the challenge to tax assessment decisions, including supplementary profit tax, VAT, and mining royalty liabilities, issued by the tax authorities against a commercial company in bankruptcy; the sole shareholder attempted to intervene in the litigation to annul these acts to protect the company's estate, arguing that as the sole member they possessed a direct interest in the residual assets after liquidation. The court held that the sole shareholder lacked active procedural standing because the challenged administrative acts imposed obligations on the company, a distinct legal entity, rather than the individual, and the principle of separation of patrimony precluded the shareholder from exercising the company's rights to contest tax liabilities; the court also rejected the argument that the shareholder's standing was confirmed by subsequent proceedings regarding personal liability under the Tax Procedure Code, as those related to a different legal relationship and were procedurally separate.
Key Legal Issues & Applied Statutory Provisions
AI generatedCited as a legal basis for dismissing the appeals in the administrative litigation context.
Procedural rule governing the resolution of appeals on merits, used to dismiss the appeals as unfounded.
Full Text of the Judgment · Decizia nr. 805/2022
Şedinţa publică din data de 10 februarie 2022
Asupra recursurilor de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I Cererea de chemare în judecată
1. Pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost înregistrată, la nr. x/2019, cererea de intervenţie în interes propriu formulată de A., în calitate de asociat unic al S.C. B. S.R.L., în dosarul nr. x/2018, privind pe reclamanta S.C. B. S.R.L., aflat pe rolul aceleiaşi instanţe, calificată ca fiind cerere principală la termenul de judecată din data de 9 octombrie 2019, prin care, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Craiova - Activitatea de Inspecţie Fiscală şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, s-a solicitat anularea Deciziei de impunere nr. x/06.12.2017, a Raportului de Inspecţie Fiscală nr. x din 06.12.2017, a Procesului-Verbal încheiat la data de 06.12.2017, exonerarea reclamantei de la plata sumei de 6.209.724 RON compusă din impozit pe profit 3,172,670 RON, TVA 340,662 RON, redevenţe miniere 2,696,392 RON.
II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond
2. Prin sentinţa nr. 20 din 27 ianuarie 2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de repunere pe rol formulată de reclamanta A. în calitate de asociat unic al S.C. B. S.R.L. A admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei A., în calitate de asociat unic al S.C. B. S.R.L. A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în calitate de asociat unic al S.C. B. S.R.L., societate aflată în procedura insolvenţei în dosarul nr. x/2012, prin lichidator judiciar C., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Craiova - Activitatea de Inspecţie Fiscală şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
III Recursurile formulate de reclamantă şi pârâtă
3. Reclamanta A. a formulat recurs împotriva sentinţei nr. 20, pronunţată la data de 27 ianuarie 2020 ca urmare a amânării pronunţării potrivit încheierii din data de 20 ianuarie 2020, cu invocarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 6) şi 8) din C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond, în secundar admiterea recursului, modificarea sentinţei, admiterea contestaţiei, anularea în parte a Deciziei nr. 326/26.06.2018 emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generala de Soluţionare a Contestaţiilor şi înlăturarea dispoziţiei de refacere a inspecţiei fiscale dispusă prin decizia contestată pentru impozit pe profit în cuantum de 3.172.670 Iei şi TVA în cuantum de 34.226 RON, cu consecinţa constatării anulării parţiale a Deciziei de impunere suplimentară nr. x/06.12.2017, admiterea contestaţiei şi pentru TVA în cuantum de 306.436 RON şi redevenţă minieră în cuantum de 2.696.392 RON, anularea în totalitate a Raportului de inspecţie fiscală nr. x din 06.12.2017, a Deciziei de impunere suplimentară nr. x/06.12.2017 şi a Procesului-verbal încheiat la data de 06.12.2017, cu cheltuieli de judecată.
4. În motivarea cererii de recurs, recurenta a prezentat cele dispuse prin sentinţa recurată, considerentele sentinţei, apreciind că încheierea şi sentinţa recurate sunt nelegale
5. Recurenta reclamantă a invocat nelegalitatea respingerii cererii pe care a formulat-o de repunere a cauzei pe rol, unire a excepţiilor lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes cu fondul cauzei şi ataşare a dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Craiova, în care s-a formulat cererea de intervenţie şi s-a intocmit şi depus raportul de expertiză. A reiterat obiectul cererii de chemare în judecată care a format obiectul dosarului nr. x/2018 şi a prezentei cauze, faptul că în dosarul nr. x/2018 a formulat cererea de intervenţie în interes propriu.
6. A invocat faptul că în mod nelegal instanţa de fond a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, întrucât debitoarea S.C. B. S.R.L se afla în procedura insolvenţei prevăzute de Legea nr. 85/2006 şi nicidecum aceea a Legii nr. 85/2014.
7. A invocat nelegalitatea sentinţei recurate, întrucât instanţa de fond trebuia să soluţioneze mai întâi excepţiile invocate prin răspunsul la întâmpinarea depusă de Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală, privind tardivitatea formulării întâmpinării de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi excepţia privind lipsa calităţii de reprezentant legal, şi apoi să pună in discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, deoarece în întâmpinare nu se indică reprezentanţii legali, judiciar şi nici convenţionali, conform art. 80 din C. proc. civ., astfel că se impunea anularea întâmpinării, conform art. 82 şi urm. din C. proc. civ.
8. A invocat faptul că în mod nelegal instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei, că în considerentele sentinţei instanţa de fond a reţinut că "în cauză, A. nu a depus dovada mandatului convenţional din partea reprezentantului legal al S.C. B. S.R.L. în justificarea calităţii procesuale active de a introduce acţiunea în anularea actelor administrativ fiscale contestate", însă cele reţinute de instanţa de fond sunt contrazise chiar de documentele înaintate de către intimată. Prin adresa nr. x, remisă prin poştă la 30.01.2020, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt - Serviciul Administrare Venituri Contribuabili Mijlocii Compartiment Executare silită insolvabilitate şi Răspundere Solidară Contribuabili Mijloci a pus în vedere contestatoarei A. următoarele: "în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea exprimării punctului dumneavoastră de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei de angajare a răspunderii solidare a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 25 din actul normativ susmenţionat, vă invităm ca în data de 12.02.2020, ora 11, să vă prezentaţi la sediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Olt din Slatina, str. x. camera 401. Vă precizăm că la data prezentei S.C. B. S.R.L., CUI x, figurează cu obligaţii fiscale restante în sumă de 11752106 RON. Obligaţiile fiscale restante provin din decizia de impunere nr. x/24.09.2018 şi nr. x/06.12.2017 privind obligaţiile suplimentare de plată stabilite de Inspecţia Fiscală, din declaraţii depuse pe proprie răspundere şi din deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii emise de organul fiscal pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale. Neprezentarea la audiere a persoanei pentru care se va proceda la angajarea răspunderii solidare sau a reprezentantului său legal nu întrerupe procedura de angajare a răspunderii solidare".
9. A subliniat că pârâta se află în eroare, întrucât nu a promovat această acţiune din postura de administrator al societăţii, ci din postura de asociat unic dovedit cu înscrisurile emise de Oficiul Registrului Comerţului Olt, asociatul unic fiind singurul care are interes să apere patrimoniul societăţii, prin faptul că partea, surplusul de patrimoniu rămas in urma lichidării societăţii respective, activul minus creanţele înscrise în tabelul creanţelor, este venitul personal al asociatului unic, venit nominalizat în art. 91 lit. e) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, şi a menţionat că trebuie avută în vedere sentinţa 447/2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul x/2014
10. În continuare, a invocat nelegalitatea respingerii cererii de probatorii şi ataşare a dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Craiova, îngrădirea dreptului la apărare şi faptul că nu s-au avut în vedere legătura de cauzalitate, părţile şi obiectul din dosarul nr. x/2019 şi dosarul x/2018 al Curţii de Apel Craiova, în care a fost efectuat raportul de expertiză judiciară, întrucât Curtea de Apel a considerat în mod netemeinic şi nelegal că probele la care se referă reclamanta nu sunt utile şi concludente în scopul soluţionării excepţiei de procedură şi că ar putea viza doar fondul litigiului, fiind sesizată prin calificarea intervenţiei din dosarul nr. x/2019 într-o cerere de chemare în judecată principală. Or, a menţionat recurenta, aşa cum a arătat, prin adresa nr. OTDEC 2430/29.01.2020 i s-a pus în vedere să se conformeze celor solicitate, în caz contrar se va proceda la angajarea răspunderii solidare.
11. Recurenta a mai invocat faptul că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, instanţa a refuzat a lua în considerare cele solicitate de contestatoare prin care a invocat că este vorba de aceleaşi părţi (SC B. S.R.L. contestatoare şi intimatele), obiect şi cauză cu cele din dosar nr. x/2019, în prezentul dosar nr. x/2019, iar în calitate de asociat unic al S.C. B. S.R.L. (aflată în procedura insolventei) îşi însuşeşte apărările de fapt şi de drept ce privesc fondul contestaţiei şi care au fost formulate prin răspunsul la întâmpinarea depusă de S.C. B. S.R.L. prin administrator judiciar C., reprezentat convenţional prin av. D., prin care s-a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de către pârâtă ca netemeinice, nelegale şi întrucât nu răspund concret la obiectul cauzei, întrucat au fost invocate situaţii fiscal economice în totală contradicţie cu legislaţia şi practica fiscală.
12. Recurenta a reiterat motivele pentru care a solicitat la fond înlăturarea apărărilor pârâtelor şi motivele de nelegalitate a actelor administrative fiscale.
13. Împotriva sentinţei a formulat recurs incident şi pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu invocarea motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) din C. proc. civ., a solicitat casarea sentinţei şi respingerea acţiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
14. A criticat sentinţa cu privire la aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, coroborate cu cele ale H.G. nr. 520/2013, a arătat că prin întâmpinare a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, însă instanţa de fond, fără a se pronunţa asupra excepţiei, a respins acţiunea şi în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. A arătat că nu a emis actele a căror anulare se solicită, că acestea au fost emise de AJFP Dolj, structură organizată în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Craiova.
IV Apărările formulate în recurs
15. Pârâta intimată Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus întâmpinare la recursul formulat de reclamantă, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. A arătat că în mod corect a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, că în mod eronat a fost respinsă acţiunea şi în ceea ce o priveşte, întrucât nu are calitate procesuală pasivă. A menţionat că susţinerile din recurs sunt neîntemeiate, întrucât nu se critică soluţia pronunţată de instanţa de fond, recurenta făcând vorbire de fondul cauzei.
16. Recurenta reclamantă a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de intimata pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant legal al acestei intimate pârâte, deoarece în întâmpinarea depusă nu indică reprezentanţii legali, judiciari şi nici convenţionali, anularea întâmpinării, pe fond admiterea recursului. A reluat apărări formulate anterior în cauză.
17. Recurenta reclamantă a formulat întâmpinare la recursul incident formulat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală; a reiterat excepţia lipsei calităţii de reprezentant legal al acesteia, deoarece în întâmpinarea depusă nu indică reprezentanţii legali, judiciar şi nici convenţionali, astfel încât a solicitat anularea întâmpinării; pe fond a solicitat respingerea recursului incident şi admiterea recursului declarat de reclamantă. A reluat apărări formulate anterior în cauză.
18. Excepţia lipsei calităţii de reprezentant a fost respinsă la termenul de judecată din data de 13.01.2022, pentru motivele expuse în încheierea de amânare a pronunţării.
V Considerentele instanţei de recurs
19. Examinând recursurile formulate, raportat la dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
20. Prin sentinţa recurată, pronunţată în dosar nr. x/2019, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a fost respinsă cererea formulată de reclamanta A., în calitate de asociat unic al S.C. B. S.R.L. (societate aflată în procedura insolvenţei în dosarul nr. x/2012, aflat pe rolul Tribunalului Olt), ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
21. Dosarul nr. x/2019 a fost format ca urmare a faptului că în dosarul nr. x/2018, aflat pe rolul aceleiaşi instanţe, la termenul de judecată din data de la 9 octombrie 2019, instanţa a constatat că a fost depusă cerere de intervenţie în interes propriu de către A., în calitate de asociat unic al S.C. B. S.R.L., însă, având în vedere că cererea principală urma a fi soluţionată pe o excepţie de procedură care nu antama fondul, a calificat cererea ca fiind principală şi a trimis-o pentru a fi înregistrată şi repartizată aleatoriu, consemnând faptul că reclamanta a fost de acord să se înregistreze cererea sa ca cerere separată.
22. Ulterior, prin sentinţa nr. 356 pronunţată la data de 9 octombrie 2019 în dosar nr. x/2018, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant pentru S.C. B. S.R.L. şi a anulat acţiunea formulată de reclamanta S.C. B. S.R.L., societate în insolvenţă în dosarul nr. x/2012, aflat pe rolul Tribunalului Olt, împotriva Deciziei nr. 326/26.06.2018 emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, prin care s-a soluţionat contestaţia formulată împotriva Raportului de inspecţie fiscală nr. x din 06.12.2017, a Deciziei de impunere suplimentară nr. x/06.12.2017 şi a Procesului - verbal încheiat la data de 06.12.2017. Instanţa a reţinut că la termenul din 09 octombrie 2019 s-a dispus citarea în cauză a Expert Insovenţă SPRL Filiala Bucureşti pentru S.C. B. S.R.L., cu menţiunea privind însuşirea acţiunii şi depunerea contractului juridic de asistenţă juridică valabil, însă lichidatorul judiciar, deşi a primit citaţia cu aceste menţiuni, nu a depus la dosar cerere de însuşire a acţiunii sau contract de asistenţă juridică valabil cu avocatul reclamantei, iar la dosar împuternicirea avocaţială este bazată pe un contract de asistenţă juridică care nu este valabil pentru întreaga procedură de judecată.
23. Prin cererea de intervenţie în interes propriu depusă în dosar nr. x/2018, repartizată ulterior ca fiind cerere principală, soluţionată prin sentinţa recurată, reclamanta A., în calitate de asociat unic al S.C. B. S.R.L. a chemat în judecată pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Craiova - Activitatea de Inspecţie Fiscală şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, solicitând instanţei anularea Deciziei de impunere nr. x/06.12.2017, a Raportului de Inspecţie Fiscală nr. x din 06.12.2017, a Procesului-Verbal încheiat la data de 06.12.2017, exonerarea reclamantei de la plata sumei de 6.209.724 RON compusă din impozit pe profit 3,172,670 RON, TVA 340,662 RON, redevente miniere 2,696,392 RON. S-a invocat faptul că A. este asociat unic la S.C. B. S.R.L. şi are interes in apărarea patrimoniului acesteia şi au fost prezentate motive de nelegalitate privind actele contestate.
24. Înalta Curte constată că prin cererea de recurs au fost invocate de recurenta reclamantă A., în calitate de asociat unic al S.C. B. S.R.L., motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 6) şi 8) din C. proc. civ.
25. În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6) din C. proc. civ., care se referă la faptul că "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", prin cererea de recurs nu sunt invocate critici circumscrise acestuia, privind faptul că hotărârea nu este motivată, cuprinde motive contradictorii sau numai motive străine de natura cauzei, pe care instanţa de control judiciar să le analize, raportat la considerentele sentinţei prin care instanţa de fond a respins motivat acţiunea, pentru lipsa calităţii procesuale active a reclamantei.
26. În mod concret, prin cererea de recurs este invocat faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra unor cereri şi excepţii invocate de reclamantă, nu a repus cauza pe rol, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active, şi sunt reluate motivele de nelegalitate a actelor administrative fiscale contestate şi apărările formulate la fond faţă de întâmpinările pârâtelor. În raport de cele reţinute, susţinerile care pot fi apreciate ca fiind motive de nelegalitate a sentinţei, prin care instanţa de fond s-a pronunţat exclusiv asupra calităţii procesuale active a reclamantei, vor fi analizate în continuare prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 5) şi 8) din C. proc. civ.
27. Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 5) din C. proc. civ. vizează neregularităţi de ordin procedural sancţionate cu nulitatea de art. 174 din C. proc. civ., iar motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) C. proc. civ. priveşte încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
28. Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 5) C. proc. civ., "când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii", în cadrul căruia pot fi încadrate susţinerile privind nelcgalitatea respingerii cererii formulate de reclamantă de repunere a cauzei pe rol, unire a excepţiilor lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes cu fondul cauzei şi ataşare a dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Craiova, nelegalitatea respingerii cererii de probatorii şi ataşarea dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Craiova, îngrădirea dreptului la apărare şi de a se avea in vedere legătura de cauzalitate, părţile si obiectul din dosarul nr. x/2019 şi dosarul x/2018 al Curţii de Apel Craiova, soluţionarea mai întâi a excepţiilor invocate prin răspunsul la întâmpinarea depusă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, privind tardivitatea formulării întâmpinării şi excepţia lipsei calităţii de reprezentant legal, este nefondat.
29. Art. 174 din C. proc. civ. defineşte nulitatea ca fiind sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă, fiind absolută, atunci când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes public, şi relativă, în cazul în care cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes privat. Potrivit art. 178 din C. proc. civ., "(1) Nulitatea absolută poate fi invocată de orice parte din proces, de judecător sau, după caz, de procuror, în orice stare a judecăţii cauzei, dacă legea nu prevede altfel. (2) Nulitatea relativă poate fi invocată numai de partea interesată şi numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă. (3) Dacă legea nu prevede altfel, nulitatea relativă trebuie invocată: a) pentru neregularităţile săvârşite până la începerea judecăţii, prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecată; b) pentru neregularităţile săvârşite în cursul judecăţii, la termenul la care s-a săvârşit neregularitatea sau, dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor şi înainte de a pune concluzii pe fond. (4) Partea interesată poate renunţa, expres sau tacit, la dreptul de a invoca nulitatea relativă. (5) Toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate trebuie invocate deodată, sub sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a le mai invoca".
30. În cauză, din încheierea de la termenul de judecată din data de 20.01.2020, la care instanţa a rămas în pronunţare, rezultă că au fost prezenţi la judecata cauzei reclamanta, prin reprezentant avocat, şi pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, prin reprezentant consilier juridic
31. Instanţa de fond a pus în discuţie excepţiile invocate prin întâmpinări, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi a acordat cuvântul părţilor prezente, prin reprezentanţi, pentru a pune concluzii asupra acestora. La acest termen de judecată, reclamanta, prin avocat, nu a invocat o eventuală neregularitate determinată de nepunerea în discuţia părţilor a excepţiei tardivităţii întâmpinării depuse de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu dispoziţiile art. 178 alin. (3) lit. b) C. proc. civ., care prevăd că "pentru neregularităţile săvârşite în cursul judecăţii, nulitatea relativă se poate invoca la termenul la care s-a săvârşit neregularitatea sau, dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor şi înainte de a pune concluzii pe fond", susţinerea invocată direct prin cererea de recurs fiind, pentru aceste motive, tardiv formulată. Mai mult, este de observat faptul că excepţia lipsei calităţii procesuale active, admisă prin sentinţa recurată, a fost invocată prin întâmpinare de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.
32. Contrar susţinerilor recurentei, potrivit dispoziţiilor art. 248 din C. proc. civ., care prevăd că instanţa se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, iar în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa determină ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc, în mod corect, având în vedere efectele produse de excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, instanţa de fond a analizat această excepţie de fond, absolută şi peremptorie, care făcea inutilă, în tot, administrarea de probe şi cercetarea în fond a cererii prin care se solicita anularea actelor administrative.
33. Potrivit art. 248 din C. proc. civ., excepţiile pot fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei, numai dacă pentru judecarea lor este necesar să se administreze aceleaşi dovezi ca şi pentru finalizarea etapei cercetării procesului sau, după caz, pentru soluţionarea fondului.
34. Prin cererea de recurs nu sunt indicate de reclamantă motive care să conducă la concluzia că se impunea unirea cu fondul a excepţiei lipsei calităţii procesuale active, asupra căreia instanţa de fond s-a pronunţat, şi nici argumente pentru care, pentru soluţionarea acestei excepţii, se impunea ataşarea dosarului x/2018 al Curţii de Apel Craiova, astfel cum susţine reclamanta.
35. De asemenea, deşi se invocă îngrădirea dreptului la apărare şi legătura dintre cele dosare, recurenta nu indică în mod concret în ce constă nelegalitatea sentinţei. Instanţa de fond a pus în discuţia părţilor prezente, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 din C. proc. civ., cu respectarea art. 13 privind dreptul la apărare şi art. 14 privind contradictorialitatea din C. proc. civ., excepţia pe care a admis-o ulterior, reclamanta fiind reprezentantă la acel termen de judecată, şi a avut în vedere modalitatea în care a fost învestită, ca urmare a înregistrării, ca cerere principală, a cererii depusă ca fiind de intervenţie în dosarul nr. x/2018, împrejurări care rezultă din încheierea de la termenul de judecată din 20.01.2020 şi sentinţa pronunţată la data de 27.01.2020, ca urmare a amânării pronunţării.
36. În ceea ce priveşte cererea de repunere pe rol, în raport de dispoziţiile art. 400 din C. proc. civ., instanţa este cea care, dacă, în timpul deliberării, găseşte că sunt necesare probe sau lămuriri noi, dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea părţilor. Deşi se susţine nelegalitatea repingerii cererii de repunere pe rol, nu sunt evidenţiate motive de încălcare a acestor dispoziţii, care lasă, în circumstanţele menţinate, la aprecierea instanţei, repunerea pe rol a unei cauze asupra căreia se află în deliberare.
37. Or, în cauză, instanţa de fond, care a rămas în pronunţare, a constatat în mod corect că nu sunt incidente astfel de împrejuări, nefiind necesare probe sau lămuriri, întrucât solicitarea de repunere pe rol a reclamantei viza aspecte care au format obiectul dezbaterilor la termenul de judecată când s-au pus în discuţie excepţiile, probele la care se referea vizând fondul litigiului şi nu soluţionarea excepţiilor.
38. Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) din C. proc. civ., trebuie avut în vedere faptul că invocarea acestuia prin cererea de recurs şi analiza de către instanţa de control judiciar impune recurentului să indice şi să prezinte în mod concret normele de drept material încălcate şi motivele pentru care apreciază că acestea au fost încălcate sau aplicate greşit prin sentinţa recurată.
39. Susţinerile recurentei privind faptul că instanţa de fond a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 85/2014, întrucât debitoarea S.C. B. S.R.L se afla în procedura insolvenţei prevăzute de Legea nr. 85/2006, şi nu de Legea nr. 85/2014, sunt corecte, însă nu constituie motiv de casare a sentinţei.
40. Deşi instanţa a reţinut că, potrivit art. 45 alin. (1) din Legea insolvenţei nr. 85/2014, S.C. B. S.R.L. este reprezentată exclusiv de administratorul/lichidatorul judiciar desemnat de instanţa de judecată, care nu a înţeles să formuleze contestaţie în numele şi pentru debitorul S.C. B. S.R.L., iar conform art. 709 din Legea nr. 31/1990, coroborat cu art. 58 din Legea nr. 85/2014, societatea titulară a actelor administrative fiscale contestate nu poate fi reprezentată legal şi nu-şi poate exercita drepturile şi obligaţiile decât prin administratorul/lichidatorul judiciar desemnat în conformitate cu art. 45 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, aceleaşi prevederi se regăsesc şi în Legea insolvenţei nr. 85/2006 (abrogată prin Legea nr. 85/2014), aplicabilă în ceea ce priveşte insolvenţa debitoarei S.C. B. S.R.L, şi anume art. 11 şi art. 20 din Legea nr. 85/2006. Din punctul de vedere al interpretării şi aplicării acestor dispoziţii în cauză, referitor la conţinutul normativ al acestora, nu s-au invocat concret motive de nelegalitate a sentinţei.
41. În ceea ce priveşte susţinerile privind faptul că în mod nelegal instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei, motivele invocate de recurentă, în limita cărora este învestită instanţa de control judiciar, privesc faptul că cele reţinute de instanţa de fond sunt contrazise de chiar documentele înaintate de către intimata Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt, şi anume adresa nr. OTDEC 2430/29.01.20, primită prin poştă la data de 30.01.2020, faptul că nu a promovat acţiunea din postura de administrator al societăţii, ci din postura de asociat unic dovedit cu înscrisurile emise de Oficiul Registrului Comerţului Olt, pârâta fiind în eroare, asociatul unic fiind singurul care are interes să apere patrimoniul societăţii, prin faptul că partea, surplusul de patrimoniu rămas în urma lichidării societăţii respective, constituie venitul personal al asociatului unic, conform art. 91 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
42. În ceea ce priveşte eroarea referitoare la faptul că acţiunea a fost formulată din postura de asociat unic al societăţii debitoare, dovedit cu înscrisurile emise de Oficiul Registrului Comerţului Olt, şi nu de administrator al acesteia, susţinerea este nefondată. Instanţa de fond a examinat excepţia lipsei calităţii procesuale raportat la calitatea reclamantei de asociat unic al societăţii aflate în procedura insolvenţei, a subliniat faptul că reclamantă este persoana fizică A., în calitate de asociat unic, în această calitate fiind analizată de instanţa de fond calitatea procesuală activă în formularea acţiunii.
43. Susţine recurenta că asociatul unic este singurul care are interes să apere patrimoniul societăţii, prin faptul că partea, surplusul de patrimoniu rămas în urma lichidării societăţii respective, constituie venitul personal al asociatului unic, conform art. 91 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
44. Instanţa de fond s-a pronunţat, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 din C. proc. civ., menţionate anterior, asupra calităţii procesuale active, condiţie de exercitare a acţiunii civile, care presupune identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, potrivit dispoziţiilor art. 32 şi 36 din C. proc. civ.. Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între reclamant, persoana care cheamă în judecată, şi cel care este titularul dreptului dedus judecăţii, iar determinarea calităţii procesuale active presupune identificarea subiectului activ al raportului juridic dedus judecăţii. În sarcina reclamantului care declanşează o procedură judiciară există obligaţia de a dovedi calitatea procesuală activă, prin indicarea motivelor de fapt şi de drept în cuprinsul acţiunii formulate.
45. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor pretinse constituie o chestiune de fond şi nu de calitate procesuală, sunt probleme ce privesc fondul litigiului, nu calitatea procesuală activă, iar pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor referitoare la calitatea procesuală activă este necesar a se avea în vedere natura raportului juridic între părţi, determinat de emiterea actelor administrative fiscale prin care s-au stabilit în sarcina societăţii debitoare S.C. B. S.R.L., aflată în procedura insovenţei, obligaţii fiscale suplimentare.
46. În acest sens, a constatat în mod corect instanţa de fond că reclamanta, asociat unic al societăţii, invocă, în cauză, interesul legitim de a contesta acte fiscale administrative ce constată creanţe fiscale ale S.C. B. S.R.L., în scopul apărării intereselor patrimoniale ale societăţii debitoare, însă acesta şi calitatea procesuală activă reprezintă două condiţii de exerciţiu ale acţiunii civile distincte care nu se suprapun "de plano", în condiţiile în care actele administrative fiscale, a căror anulare se solicită în prezenta cauză, sunt emise pentru contribuabilul S.C. B. S.R.L., obligaţiile fiscale suplimentare s-au stabilit în sarcina contribuabilului S.C. B. S.R.L., al cărui patrimoniu este distinct de cel personal al asociatului persoană fizică, în aplicarea principiului separării de patrimoniu, conform art. 214 din C. civ., interesul patrimonial indirect invocat nejustificând şi neimplicând calitatea procesuală activă, aceea de a fi beneficiar al actului administrativ fiscal.
47. În cererea de recurs nu se regăsesc critici la adresa hotărârii pronunţate de instanţa de fond, raportat la considerentele acesteia, prin care să se invoce de către recurenta pârâtă încălcarea sau aplicarea greşită a dispoziţiilor legale, sau din care să rezulte o asemenea neregularitate cu privire la motivele reţinute. Raţionamentul care a condus instanţa de fond la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive nu este contestat de recurentă prin cererea de recurs. Recurenta nu arată, în concret, motivele pentru care dispoziţiile art. 91 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pe care le invocă, îi conferă calitatea procesuală activă în raportul juridic litigios determinat de emiterea actelor administrative fiscale prin care sunt stabilite obligaţii fiscale suplimentare în sarcina persoanei juridice.
48. În ceea ce priveşte adresa nr. OTDEC 2430/29.01.2020, prin care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt a invitat reclamanta în vederea exprimării punctului de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei de angajare a răspunderii solidare a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 25 din Codul de procedură fiscală, simpla invocare de către recurentă a acestei adrese şi redarea conţinutului acesteia nu se constituie în motive de nelegalitate a sentinţei, recurenta nu indică în concret în ce constă încălcarea dispoziţiilor legale prin sentinţa recurată, raportat la această adresă, emisă nu numai ulterior formulării acţiunii pentru care se verifică îndeplinirea condiţiilor de exercitare, dar şi ulterior pronunţării sentinţei recurate.
49. Referitor la hotărârea judecătorească invocată ca practică judiciară, sentinţa nr. 447/2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2014, nu este de natură să conducă la o altă concluzie în prezenta cauză, fiind pronunţată ca urmare a aplicării normelor de drept material situaţiei de fapt din cauza respectivă.
50. Instanţei învestite cu soluţionarea litigiului, în raport de motivele de fapt şi de drept invocate prin cererea care o învesteşte, îi revine competenţa de aplicare concretă a dispoziţiilor legale incidente, iar în ceea ce priveşte calea de atac a recursului, în examinarea legalităţii sentinţei recurate instanţa de control judiciar este învestită în limitele cererii de recurs formulate în raport de motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
51. Hotărârea judecătorească invocată cu titlu de practică judiciară examinează calitatea procesuală activă din perspectiva atragerii răspunderii solidare a reclamantului în temeiul dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, împrejurare care nu a fost invocată prin acţiunea formulată în prezenta cauză.
52. Din această perspectivă, este de observat, pe de o parte, faptul că adresa nr. OTDEC 2430/29.01.2020 invocată în recurs este ulterioară sentinţei recurate, la dosar fost depusă Decizia nr. 22208/27.11.2020 emisă de Direcţia Regională a Finanţelor Publice Craiova, de soluţionare a contestaţiei formulate de A. împotriva Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/31.08.2020, emisă, de asemenea, ulterior, iar pe de altă parte, faptul că s-a depus sentinţa nr. 267 din 31 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. x/2020, prin care a fost admisă cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt, şi a fost obligată pârâta să răspundă la petiţiile formulate de reclamanta A. prin care a solicitat comunicarea titlurilor de creanţă cu privire la debitele fiscale în sumă de 11.752.106 RON stabilite în sarcina debitoarei S.C. B. S.R.L. şi nulitatea actelor administrative fiscale. În considerentele acestei sentinţe, definitivă prin respingerea recursului prin Decizia Curţii de Apel Craiova nr. 2234 din 21 septembrie 2021, Tribunalul Olt a reţinut iniţierea de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt a procedurii de angajare a răspunderii personale a reclamantei pentru datoriile S.C. B. S.R.L. în sumă de 11752106 RON, care provin din deciziile de impunere nr. x/24.09.2018 şi nr. x/06.12.2017, în temeiul art. 25 din Codul de procedură fiscală, situaţie în care s-a apreciat că reclamanta justifică atât calitatea procesuală activă, cât şi interesul de a intra în posesia informaţiilor solicitate, iar organele fiscale sunt datoare, pe de o parte, să asigure celui vizat de o procedură de angajare a răspunderii, conform art. 25 din Codul de procedură fiscală, acces la toate înscrisurile pe care se fundamentează debitul stabilit, iar pe de altă parte, să analizeze în concret motivele de nulitate formulate eu privire la deciziile de impunere prin care a fost stabilit debitul în contradictoriu cu debitorul contribuabil.
53. Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că recursul principal este nefondat, motivele de recurs invocate nu conduc la nelegalitatea sentinţei recurate prin care s-a constatat că reclamanta nu a făcut dovada calităţii procesuale active pentru formularea acţiunii.
54. În ceea ce priveşte recursul incident formulat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) din C. proc. civ. este nefondat.
55. În condiţiile în care instanţa de fond, în raport de dispoziţiile art. 248 din C. proc. civ., menţionate anterior, care impun instanţei să determine ordinea de soluţionare a excepţiilor de procedură şi de fond în funcţie de efectele pe care acestea le produc, a analizat cu respectarea dispoziţiilor legale, cu prioritate, pentru a stabili dacă reclamantul este titularul dreptului dedus judecăţii, excepţia lipsei calităţii procesuale active, şi a constatat că este întemeiată, în mod corect nu s-a mai pronunţat asupra celorlalte excepţii invocate în cauză, inclusiv asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, care presupunea determinarea subiectului pasiv în raportul juridic dedus judecăţii în care reclamanta nu avea calitatea de subiect activ.
VI Soluţia instanţei de recurs
56. Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., nefiind incidente motivele de recurs invocate prin cererile de recurs, prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 5), 6) şi 8) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul principal şi recursul incident ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta A., în calitate de asociat unic al S.C. B. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 2679 din 30 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Respinge recursul incident formulat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare fiscală împotriva sentinţei civile nr. 2679 din 30 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 februarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.