Peremption of motion for revision due to failure to resume proceedings after suspension

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2022

Asupra cererii de revizuire ce face obiectul judecăţii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara în data de 23.10.2014 sub nr. x/2014, astfel cum a fost precizată şi modificată, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, Administraţia Prezidenţială - Cancelaria Ordinelor din Cadrul Instituţiei Preşedintelui României, Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din decembrie 1989, să dispună:

- recunoaşterea titlului care i-a fost acordat de către doi preşedinţi ai României, titlu care i-a fost ulterior anulat, în 2013, fără motive temeinice, legale, legitime şi morale în baza unei judecăţi cu hotărâre nulă, întrucât nu s-a putut apăra deoarece nu a fost citat,

- obligarea la emiterea unui nou titlu.

Prin sentinţa civilă nr. 4302/23.03.2015, Judecătoria Timişoara a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia contencios administrativ şi fiscal, unde cauza a fost înregistrată la data de 17.04.2015.

Prin sentinţa civilă nr. 996/25.06.2015, Tribunalul Timiş a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Administraţiei Prezidenţiale şi excepţia lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei acţiuni, ca neîntemeiate şi a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul A..

Împotriva acestei soluţii, reclamantul a formulat recurs.

Prin decizia civilă nr. 511/24.02.2016 pronunţată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Timişoara a respins recursul formulat de reclamantul-recurent A. împotriva sentinţei civile nr. 996/25.06.2015, pronunţata de către Tribunalul Timiş.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie în anulare contestatorul A. solicitând admiterea contestaţiei, casarea în tot a hotărârii contestate şi rejudecarea pe fond a cauzei, cu motivarea, în esenţă, că i s-ar fi dispus de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să formuleze prezenta cale extraordinară de atac pentru a reitera abuzurile săvârşite de intimaţi.

Contestaţia în anulare a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi a format obiectul dosarului x/2016

Prin decizia nr. 2236 pronunţată la data de 22 iunie 2016, Curtea de Apel Timişoara a admis excepţia tardivităţii formulării contestaţiei în anulare, invocată din oficiu şi a respins ca tardivă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A..

Împotriva Deciziei nr. 2236 pronunţată la data de 22 iunie 2016 a formulat cerere de revizuire contestatorul A., înregistrat pe rolul Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2016, fără a indica temeiurile de drept pe care această cerere se întemeiază şi fără a menţiona cu claritate numărul deciziei a cărei revizuire o solicită, numărul de dosar şi instanţa care a pronunţat hotărârea.

Hotărârea atacată cu cererea de revizure ce face obiectul prezentei judecăţi

Prin Decizia nr. 3854/5.12.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2016, a fost constatată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 2236 din 22 iunie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Deciziei nr. 3854 din 5 decembrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal revizuentul A. a formulat tot cerere de revizuire, fără a indica temeiurile de drept pe care îşi întemeiază cererea şi fără a menţiona cu claritate numărul deciziei a cărei revizuire o solicită, limitându-se a solicita repunerea în termen " a dosarului nr. x/2016, care în mod abuziv şi neconstituţional a fost clasat ca perimat."

Apărările formulate în cauză

Doar intimata-pârâtă Administraţia Prezidenţială a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire şi, pe fond, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca neîntemeiată.

Procedura de soluţionare a cererii de revizuire

În cauză, având în vedere dispoziţiile art. 509-513 din C. proc. civ., prin Rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, din data de 02.04.2019 (dosar) s-a fixat primul termen pentru judecata cererii de revizuire la data de 05 noiembrie 2019, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, la acel moment procesual judecata fiind amânată pentru data de 31 martie 2020, instanţa apreciind necesar ca petentul - revizuient să formuleze precizări cu privire la obiectul cererii sale, în sensul de a menţiona dacă acţiunea formulată este o cerere de revizuire sau o cerere de recurs, hotărârea împotriva căreia se îndreaptă şi temeiul de drept în baza căreia a fost formulată, la termenul de judecată respectiv instanţa constatând suspendarea de plin drept a cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 42 alin. (6) din Decretul Preşedintelui României privind instituirea stării de urgenţă nr. 195 din 16 martie 2020 şi a Ordinului nr. 71 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin Rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului, din data de 19 mai 2020, s-a fixat termen pentru redeschiderea judecăţii la data de 07 iulie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Încheierea de suspendare a judecăţii

- Prin încheierea de şedinţă din 07 iulie 2020, Înalta Curte a dispus suspendarea judecăţii cererii de revizuire formulată de revizuientul A., în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., urmare a neîndeplinirii de către revizuent a obligaţiei de a preciza dacă prezenta cale de atac este un recurs sau o cerere de revizuire, de a menţiona expres hotărârea împotriva căreia se îndreaptă şi temeiul de drept pe care îşi fundamentează cererea, desfăşurarea procesului fiind astfel împiedicată din vina părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia stabilită de instanţă încă de la primul termen acordat în cauză, din data de 05.11.2019.

Având în vedere data suspendării judecăţii - 07 iulie 2020 - prin Rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 11 august 2021, s-a fixat termen de judecată la data de 08 februarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru discutarea perimării, raportat la dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., părţile fiind citate cu menţiunea " în vederea discutării excepţiei perimării", conform citativului ataşat la dosarul ce face obiectul prezentei judecăţi.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire, potrivit prevederilor art. 509-513 din C. proc. civ.

Examinând cu prioritate excepţia de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 242 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:

"(1) Când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate. Dispoziţiile art. 189 sunt aplicabile.

2) La cererea părţii, judecata va fi reluată dacă obligaţiile la care se referă alin. (1) au fost îndeplinite şi, potrivit legii, aceasta poate continua".

Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 07 iulie 2020, a fost dispusă suspendarea judecării cererii de revizuire, în temeiul art. 242 C. proc. civ., urmare a neîndeplinirii de către revizuent a obligaţiilor stabilite de instanţă în sarcina sa, respectiv de a menţiona dacă acţiunea formulată este o cerere de revizuire sau o cerere de recurs, hotărârea împotriva căreia se îndreaptă şi temeiul de drept în baza căreia a fost formulată.

Încheierea de şedinţă din data de 07 iulie 2020 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 07 ianuarie 2020 (într-o zi de marţi).

Înalta Curte reţine că procedura de citare a fost legal îndeplinită cu toate părţile din proces, astfel cum rezultă, de altfel şi din practicaua încheierii de şedinţă întocmită pentru termenul de judecată din data de 07 iulie 2020, judecata pricinii fiind suspendată pentru neîndeplinirea de către revizuent a obligaţiilor stabilite în sarcina sa în cursul judecăţii, instanţa constatând astfel "că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina revizuientului".

Deşi încheierea de şedinţă din data de 07 iulie 2020 este definitivă, conform art. 414 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., la cererea revizuientului judecata putea fi reluată dacă acesta şi-ar fi îndeplinit obligaţiile, conform art. 242 alin. (2) din C. proc. civ., respectiva Încheiere fiind comunicată tuturor părţilor, conform Dovezilor de înmânare şi Procesului-verbal de înmânare, ataşate la dosar.

Cum în cauză, în interiorul termenului de 6 luni, ce s-a împlinit la data de 07 ianuarie 2021, revizuentul nu a formulat cerere de reluare a judecăţii, conform art. 242 alin. (2) C. proc. civ., iar în toată această perioadă nu a intervenit nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, în condiţiile în care, conform art. 416 alin. (1) C. proc. civ. " orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, . . . . . . . . . .dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni", iar părţile nu au făcut demersuri în vederea reluării judecăţii, înainte de a se împlini termenul de perimare şi nici dovada că au fost împiedicate să stăruie în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voinţa lor, Înalta Curte urmează a admite excepţia perimării, invocată din oficiu, constatând perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul - reclamant A..

Reţine Înalta Curte că, în conformitate cu dispoziţiile legale anterior menţionate, perimarea este o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, ce operează de drept, atât în etapa judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, având un caracter mixt, în sensul că este o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, dar şi o prezumţie de desistare de judecată, determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea pricinii.

Constatând astfel că, de la momentul suspendării judecăţii, din data de 07 iulie 2020, până la data de 07.01.2021, când s-a împlinit termenul de perimare prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., revizuentul nu a depus nici o cerere de reluare a judecăţii, potrivit art. 242 alin. (2) din C. proc. civ., că nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură, că nu există vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată şi nici nu există vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ., excepţia perimării invocată din oficiu, este fondată.

Astfel, în analiza prioritară a excepţiei absolute şi peremptorii de perimare a judecăţii, invocată din oficiu, conform art. 420 alin. (2) C. proc. civ., instanţa va reţine că, atâta vreme cât pricina a rămas în nelucrare din vina revizuentului începând cu data de 07 iulie 2020, care nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite de instanţă în cursul judecăţii, încă din data de 05.11.2019, aduse la cunoştinţă părţii la data de 03 decembrie 2019 (conform Pocesului verbal de înmânare ataşat la dosar), neformulând nici cerere de reluare a judecăţii şi nici dovada că ar fi intervenit situaţii care să justifice întreruperi sau suspendări ale cursului perimării, suspendarea se datorează exclusiv pasivităţii revizuentului, fiind menţinută mai mult de 6 luni.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a revizuientului, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte, dând eficienţă sancţiunii instituite prin art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., care arată că termenul de perimare este de 6 luni dacă a rămas cauza în nelucrare din vina părţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 496 alin. (1), coroborat cu art. 420 şi art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., va admite excepţia perimării, invocată din oficiu şi pe cale de consecinţă, va constata perimată cererea de revizuire formulată de revizuientul - reclamant A..

Pe cale de consecinţă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia perimării, invocată din oficiu.

Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul - reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 3854 din 5 decembrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recursul se va depune la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 februarie 2022.