Peremption of revision petition due to failure to reopen proceedings following suspension for party's death

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2022

Asupra cererii de revizuire ce face obiectul judecăţii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., aplicabile şi la judecata revizuirii, conform art. 513 alin. (1) C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea astfel cum a fost precizată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 17 iunie 2016, în urma declinării competenţei de soluţionare de către Curtea de Apel Timişoara prin sentinţa civilă nr. 136/30.05.2016, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Secretariatul de Stat pt. Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989 (S.S.R.M.L.Î.R.C.) şi B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză, să dispună anularea certificatului de luptător seria x, emis pe numele pârâtului B. şi să interzică pârâtei S.S.R.M.L.Î.R.C. emiterea în viitor al unui alt certificat de revoluţionar conform Legii nr. 341/2004 pentru B.. În subsidiar a solicitat obligarea S.S.R.M.L.Î.R.C. la anularea respectivului certificat de revoluţionar.

Prin sentinţa civilă nr. 1940/05.10.2016, pronunţată în dosarul nr. x/2016, al Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţa a respins excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Timiş, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pt. Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989 şi B..

Prin decizia civilă nr. 1996/23.03.2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în dosarul nr. x/2016, instanţa a admis recursul formulat de recurentul reclamant A., împotriva sentinţei civile nr. 1940/05.10.2016, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi B. şi Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, a casat sentinţa civilă recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, Tribunalul Timiş.

Conform deciziei de casare, la data de 26 iunie 2017, dosarul nr. x/2016 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa civilă nr. 694/19.04.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2016 Tribunalul Timiş a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. A respins excepţia prematurităţii acţiunii invocată de pârâtul B..; a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâtul B.. A respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989, şi B., ca fiind prescrisă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A. solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecând în fond, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată, anularea certificatelor de luptător în revoluţie seria x emise pe numele lui B. şi interzicerea pârâtei SSRMLIRC emiterea în viitor a unui alt certificat de luptător în revoluţie conform legii 341/2004 pentru numitul B.. De menţionat că în decizia nr. 1996 din 23 martie 2017 a Curţii de Apel Timişoara, pronunţată în prezentul proces (casare cu trimitere) se precizează:

"apare lămurit faptul că instanţele de judecată sunt competente să anuleze certificate de revoluţionar" (pag. 10 a deciziei), prin urmare soluţia pe care o cere în subsidiar în "Răspuns la întâmpinări şi precizare de acţiune", anume de emitere a unei hotărâri prin care SSRMLIRC să fie obligat să anuleze certificatul de luptător în revoluţie a numitului B., nu-şi mai are rostul, respectivul recurs fiind înregistrat la data de 26 iulie 2018 pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal sub acelaşi număr de dosar nr. x/2016

Hotărârea ce face obiectul cererii de revizuire

Prin Decizia nr. 151/2019 din 7 februarie 2019, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat de recurentul-reclamant A., împotriva sentinţei civile nr. 694/19.04.2018 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989 şi B.,

A casat în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare,

A respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.

A respins excepţia lipsei de interes.

A respins excepţia autorităţii de lucru judecat.

A respins excepţia de nelegalitate.

A admis acţiunea - astfel cum a fost precizată - formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989 şi B..

A anulat CERTIFICATUL DE LUPTĂTOR PENTRU VICTORIA REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN decembrie 1989 - LUPTĂTOR RĂNIT, seria x emis la data de 23.12.2005 şi rectificat la data de 06.01.2015.

A menţinut în rest sentinţa recurată în ceea ce priveşte respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active şi a excepţiei prematurităţii acţiunii.

Fără cheltuieli de judecată.

Calea de atac a revizuirii exercitată în cauză

Împotriva Deciziei nr. 151/2019 din 7 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a exercitat calea de atac a revizuirii reclamantul B., invocând motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A susţinut în esenţă revizuientul că decizia civilă nr. 151/2019 încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 2986/10.04.2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2011.

Apărările formulate în cauză

Intimatul A. a depus întâmpinare împotriva cererii de revizuire formulată de revizuentul B., solicitând respingerea acesteia ca tardivă, inadmisibilă şi neîntemeiată.

Procedura de soluţionare a cererii de revizuire

În cauză, având în vedere dispoziţiile art. 509-513 din C. proc. civ., prin Rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei s-a fixat primul termen pentru judecata cererii de revizuire la data de 22 octombrie 2019, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, la acel moment procesual judecata fiind amânată pentru data de 17 martie 2020, faţă de imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales al revizuientului, domnul avocat C., din motive medicale; la termenul de judecată respectiv instanţa constatând suspendarea de plin drept a cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 42 alin. (6) din Decretul Preşedintelui României privind instituirea stării de urgenţă nr. 195 din 16 martie 2020 şi a Ordinului nr. 71 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin Rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului, din data de 19 mai 2020, s-a fixat termen pentru redeschiderea judecăţii la data de 29 iunie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Încheierea de suspendare a judecăţii

Prin încheierea de şedinţă din 29 iunie 2020, Înalta Curte a dispus suspendarea judecăţii cererii de revizuire declarată de reclamantul B., în temeiul dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la introducerea în cauză a moştenitorilor revizuientului, ce a decedat la data de 12.04.2020, la solicitarea formulată în scris de apărătorul ales al defunctului, domnul avocat C., ce a transmis şi certificatul de deces al părţii, ataşat la dosarul de recurs.

Având în vedere data suspendării judecăţii - 29 iunie 2020 - prin Rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 11 august 2021, s-a fixat termen de judecată la data de 08 februarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru discutarea perimării, raportat la dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire, potrivit prevederilor art. 509-513 din C. proc. civ.

Examinând cu prioritate excepţia de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.:

"(1) Judecarea cauzelor se suspendă de drept: 1. prin decesul uneia dintre părţi, până la introducerea în cauză a moştenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora", iar, potrivit dispoziţiilor art. 415 alin. (2) C. proc. civ. " Judecata cauzei suspendate se reia:

2. prin cererea de redeschidere a procesului făcută cu arătarea moştenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatat ori, după caz, a părţii interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6".

Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 29 iunie 2020, a fost dispusă suspendarea judecării cererii de revizuire, până la introducerea în cauză a moştenitorilor, urmare a decesului revizuientului B..

Încheierea de şedinţă din data de 29 iunie 2020 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 29 decembrie 2020 (într-o zi de marţi).

Înalta Curte reţine că procedura de citare a fost legal îndeplinită cu toate părţile din proces, astfel cum rezultă, de altfel şi din practicaua încheierii de şedinţă întocmită pentru termenul de judecată din data de 29 iunie 2020, judecata pricinii fiind suspendată la solicitarea expres a apărătorului ales al revizuientului, domnul avocat C., cu împuternicire avocaţială la dosarul de recurs.

Deşi încheierea de şedinţă din data de 29 iunie 2020 este definitivă, conform art. 414 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., moştenitorii revizuientului şi intimaţii au avut posibilitatea timp de 6 luni de la momentul suspendării judecăţii să formuleze o cerere de redeschidere a procesului " făcută cu arătarea moştenitorilor" revizuientului B., conform art. 415 alin. (2) din C. proc. civ., respectiva Încheiere fiind comunicată tuturor părţilor, conform Proceselor Verbale de înmânare ataşate la dosar.

Cum în cauză, în interiorul termenului de 6 luni, ce s-a împlinit la data de 29 decembrie 2020, nici o parte interesată nu a manifestat stăruinţă în soluţionarea litigiului prin formularea unei cereri " de redeschidere" conform art. 415 alin. (2) C. proc. civ., iar în toată această perioadă nu a intervenit nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, în condiţiile în care, conform art. 416 alin. (1) C. proc. civ. " orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, . . . . . . . . . .dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni", iar părţile nu au făcut demersuri în vederea reluării judecăţii, înainte de a se împlini termenul de perimare şi nici dovada că au fost împiedicate să stăruie în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voinţa lor, Înalta Curte urmează a admite excepţia perimării, invocată din oficiu, constatând perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul - reclamant B..

Reţine Înalta Curte că, în conformitate cu dispoziţiile legale anterior menţionate, perimarea este o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, ce operează de drept, atât în etapa judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, având un caracter mixt, în sensul că este o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, dar şi o prezumţie de desistare de judecată, determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea pricinii.

Constatând astfel că, de la momentul suspendării judecăţii, din data de 29 iunie 2020, până la data de 29 decembrie 2020, când s-a împlinit termenul de perimare prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., nu a fost formulată de către moştenitorii revizuientului sau de către intimaţi, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 alin. (2) din C. proc. civ., că nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură, că nu există vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată şi nici nu există vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ., excepţia perimării invocată din oficiu, este fondată.

Astfel, în analiza prioritară a excepţiei absolute şi peremptorii de perimare a judecăţii, invocată din oficiu, conform art. 420 alin. (2) C. proc. civ., instanţa va reţine că, atâta vreme cât pricina a rămas în nelucrare din vina părţilor începând cu data de 29 iunie 2020, care nu au făcut demersuri în vederea reluării judecăţii şi nici dovada că ar fi intervenit situaţii care să justifice întreruperi sau suspendări ale cursului perimării, suspendarea se datorează pasivităţii exclusive a acestora, fiind menţinută mai mult de 6 luni.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte, dând eficienţă sancţiunii instituite prin art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., care arată că termenul de perimare este de 6 luni dacă a rămas cauza în nelucrare din vina părţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 496 alin. (1), coroborat cu art. 420 şi art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., va admite excepţia perimării, invocată din oficiu şi pe cale de consecinţă, va constata perimată cererea de revizuire formulată de revizuientul - reclamant B..

Pe cale de consecinţă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia perimării, invocată din oficiu.

Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul - reclamant B. împotriva Deciziei nr. 151/2019 din 7 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recursul se va depune la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 februarie 2022.