Teacher’s challenge to merit allowance denial fails; ministerial order upheld.

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 01.03.2019 pe rolul Curţii de Apel Craiova, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale:

- anularea parţială a O.M.E.N nr. 4823/30.08.2018 - pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat care beneficiază de gradaţie de merit începând cu data de 01.09.2018, respectiv anularea parţială a dispoziţiilor art. 1, 2 si 3 din Ordin şi a înscrisurilor ce au stat la baza emiterii acestuia referitoare la candidatura sa, cu consecinţa reînscrierii sale pe lista candidaţilor admişi, aşa cum s-a stabilit de Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, prin Hotărârea nr. 39 a Consiliului de Administraţie adoptată la data de 27.07.2018, prin care la art. 7 a aprobat validarea rezultatelor finale înregistrate la Concursul pentru acordarea gradaţiilor de merit, sesiunea 2018.

- totodată, ca o consecinţă a anulării parţiale a O.M.E.N. nr. 4823/30.08.2018 să se dispună obligarea Direcţiei Generale Educaţie Timpurie, Învăţământ Primar si Gimnazial din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale să îi acorde gradaţia de merit, începând cu data de 01.09.2018.

- iar în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 237 din 05 iunie 2019, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei interesului invocată de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, ca nefondată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acţiunii şi admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant a arătat, în esenţă, următoarele:

- primul motiv de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., conform căruia: "casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei" îşi găseşte aplicabilitate în cauză, fiind întemeiat, cât timp prima instanţă a apreciat greşit că nu s-ar fi atacat şi adresa MEN nr. x/21.06.2018, în condiţiile în care din preambulul cererii rezultă cu puterea evidentei că s-a solicitat şi anularea parţială a inscrisurilor ce au stat la baza emiterii ordinului O.M.E.N nr. 4823/30.08.2018 referitoare la candidatură, astfel că se impune analizarea soluţiei pronunţată de instanţa de fond din perspectiva motivelor de recurs mai sus menţionate.

- chiar dacă aparent instanţa de fond ar fi pus în discuţie obiectul acţiunii şi cadrul procesual, cât timp s-a solicitat anularea tuturor înscrisurilor ce au stat la baza emiterii Ordinului, în virtutea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, instanţa avea obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor şi elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa şi nicidecum să se mărginească a argumenta că nu putea introduce Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, din oficiu, cât timp nu era emitentul Ordinului contestat, întrucât se impunea ca urmare a înscrisurilor contestate.

- motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. conform căruia: "casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material" este incident în speţă, cât timp raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată nu se regăseşte în situaţia de fapt şi de drept cu care instanţa a fost investită.

- cât timp potrivit disp. art. 5 alin. (2) din Metodologie se prevede că: "Cadrele didactice care, în perioada 1 septembrie 2012-31 august 2017, au îndeplinit şi funcţii de conducere, de îndrumare şi control pot participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit fie ca personal didactic de conducere, de îndrumare şi control, fie ca personal didactic de predare, iar evaluarea se realizează conform grilei specific opţiunii exprimate în scris la depunerea dosarului" este evident că potrivit acestor dispoziţii nu era necesară depunerea tuturor calificativelor, ci numai a celor obţinute ca profesor în cadrul Colegiului National "Tudor Vladimirescu" şi a Liceului Tehnologic Roşia-Jiu, conform opţiunii exprimate.

- cum dispoziţia legală invocată mai sus este clară, rezultă fără putinţă de tăgadă că precizările din adresa nr. x/21.06.2018 sunt în contradicţie cu aceasta, iar acceptarea unui asemenea raţionament ar însemna să modificăm practic actul normativ, ceea ce nu este permis de lege. În acest mod, contrar celor reţinute de instanţa de fond, nici nu se putea să se dea curs şi mai ales să se pună în aplicare o astfel de interpretare a unei norme legale, întrucât atâta timp cât în calitate de cadru didactic a optat pentru evaluarea ca personal didactic de predare, nici nu trebuia să se depună calificativele obţinute în calitate de personal de conducere, îndrumare şi control, având în vedere că evaluarea se realizează numai pe baza calificativelor obţinute pentru activitatea de predare.

- cum în calitate de cadru didactic a îndeplinit condiţia ca, în perioada 01.09.2012-31.08.2017 să fi obţinut calificativul "Foarte bine", cerut de prevederile art. 5 alin. (1) şi (2) din Metodologie, în mod corect Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj a apreciat că prevederile Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit a personalului preuniversitar de stat, sesiunea 2018, aprobata prin OMEN nr. 3633/03.05.2018 au fost îndeplinite şi în ceea ce-l priveşte şi a validat rezultatele concursului, potrivit art. 7 din Hotărârea nr. 39 adoptata de Consiliul de Administraţie a I.S.J. Gorj la data de 27.07.2018. În acest context, motivarea primei instanţei este superfluă, care aplicând şi interpretând greşit legea, a nesocotit totodată şi disp. art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dând eficienţă unei simple adrese emisă de pârât care nu a produs prin ea însăşi efecte juridice, nefiindu-i opozabilă, astfel că aceste critici se subsumează motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

- prima instanţă în mod greşit a interpretat şi aplicat dispoziţiile legale, cât timp a apreciat că şi cel de-al doilea element justificator al excluderii sale de pe lista anexa la Ordinul MEN nr. 4823/30.08.2018 ar fi întemeiat, prin prisma presupusei nerespectări a Metodologiei de evaluare anuală a activităţii personalului didactic. Astfel, din această perspectivă a apreciat legală excluderea mea din lista finală anexă la Ordin, reţinând în mod eronat că nu au fost respectate Metodologiile de evaluare anuală a activităţii, în perioada indicată în adeverinţe, cu toate că evaluarea pentru acordarea gradaţiei de merit s-a realizat corespunzător, respectându-se întru-totul Metodologia, emitenţii adeverinţelor eliberate fiind direct răspunzători de justeţea calificativului acordat, evaluarea realizându-se funcţie de documentele pe care candidatul a înţeles să le ataşeze fişei de autoevaluare.

4. Apărările formulate de intimat

Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei civile nr. 237/05.06.2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova prin care s-a respins, în mod temeinic şi legal, cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, iar motivele de recurs invocate de recurent nu se susţin.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Recurentul-reclamant A. a investit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu o acţiune îndreptată împotriva Ministerului Educaţiei Naţionale, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

- anularea parţială a O.M.E.N nr. 4823/30.08.2018 - pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat care beneficiază de gradaţie de merit începând cu data de 01.09.2018, respectiv anularea parţială a dispoziţiilor art. 1, 2 si 3 din Ordin şi a înscrisurilor ce au stat la baza emiterii acestuia referitoare la candidatura sa, cu consecinţa reînscrierii sale pe lista candidaţilor admişi, aşa cum s-a stabilit de Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, prin Hotărârea nr. 39 a Consiliului de Administraţie adoptată la data de 27.07.2018, prin care la art. 7 a aprobat validarea rezultatelor finale înregistrate la Concursul pentru acordarea gradaţiilor de merit, sesiunea 2018.

- totodată, ca o consecinţă a anulării parţiale a O.M.E.N. nr. 4823/30.08.2018 să se dispună obligarea Direcţiei Generale Educaţie Timpurie, Învăţământ Primar si Gimnazial din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale să îi acorde gradaţia de merit, începând cu data de 01.09.2018.

- iar în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

Prima instanţă a respins excepţia lipsei interesului invocată de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, ca nefondată.

Reclamantul A. a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. se referă la faptul că hotărârea poate fi casată atunci când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Deşi aparent am fi în prezenţa unor motive distincte, în realitate este vorba de ipoteze diferite ale aceluiaşi motiv de casare - nemotivarea hotărârii -, deoarece astfel trebuie calificată şi o hotărâre care nu este deloc motivată şi una care cuprinde motive contradictorii ori motive care sunt străine pricinii.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi motivele pentru care s-au respins cererile părţilor. Motivarea este de esenţa hotărârilor şi este necesară pentru a o face înţeleasă şi acceptată de părţi, dar şi pentru a permite instanţei de control judiciar să verifice, după caz, stabilirea situaţiei de fapt şi a aplicării legii sau numai aplicarea legii.

Este însă important de reţinut că judecătorul este obligat să motiveze soluţia dată fiecărui capăt de cerere, iar nu să răspundă separat diferitelor argumente ale părţilor care sprijină fiecare capăt de cerere, astfel încât, dacă soluţia este motivată, nu constituie motiv de casare faptul că nu s-a răspuns la fiecare argument.

Analizând hotărârea pronunţată de prima instanţă, Înalta Curte constată că soluţia adoptată a fost amplu motivată şi nu există o contradicţie între considerente sau între considerente şi dispozitiv, prima instanţă motivând în sensul respingerii acţiunii, considerentele reţinute în fundamentarea soluţiei pronunţate fiind dezvoltate, clar explicate, nelăsând loc de confuzii cu privire la silogismul logico-juridic reţinut.

Susţinerea recurentului în sensul că prima instanţă a apreciat greşit că nu s-ar fi atacat şi adresa MEN nr. x/21.06.2018, în condiţiile în care din preambulul cererii rezultă cu puterea evidentei că s-a solicitat şi anularea parţială a înscrisurilor ce au stat la baza emiterii ordinului O.M.E.N nr. 4823/30.08.2018 referitoare la candidatură, este nefondată.

Astfel, Ordinul nr. 4823/30.08.2018 pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat care beneficiază de gradaţie de merit începând cu 01.09.2018 a fost emis în baza prevederilor art. 264 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Metodologiei şi criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat în sesiunea 2018, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3633/03.05.2018 şi în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale.

Or, se poate lesne observa că adresa MEN nr. x/21.06.2018 nu a stat la baza emiterii Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3633/03.05.2018, prin urmare nu se poate susţine că solicitând anularea parţială a înscrisurilor ce au stat la baza emiterii ordinului O.M.E.N nr. 4823/30.08.2018, s-a solicitat şi anularea adresei MEN nr. x/21.06.2018.

Pe de altă parte, nici dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu au fost încălcate, întrucât prima instanţă, cu respectarea dispoziţiilor art. 22 din C. proc. civ. a pus în discuţia părţilor obiectul acţiunii şi cadrul procesual, iar recurentul nu a înţeles să modifice sau să completeze cererea de chemare în judecată iniţială.

Cel de al doilea motiv de recurs invocat este prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit. În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară. În cadrul analizei criticilor formulate, Înalta Curte apreciază că se impune a fi făcută o precizare cu privire la susţinerile din cererea de recurs, anume aceea că poate proceda la examinarea doar a susţinerilor care vizează legalitatea sentinţei, nu şi a celor care vizează netemeinicia acesteia.

În acest sens, instanţa are în vedere faptul că recursul este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se poate solicita instanţei de control judiciar, în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, reformarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond sau de instanţa de apel în anumite cazuri prevăzute de lege.

Conform prevederilor legale în vigoare, recursul nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalităţii hotărârii atacate, respectiv al concordanţei acesteia cu dispoziţiile legii materiale şi procesuale aplicabile. Astfel, motivele de recurs vizează numai nelegalitatea hotărârii atacate, nu şi netemeinicia acesteia.

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Exercitarea căii de atac are ca efect punerea în mişcare a controlului judiciar îndeplinit de instanţa superioară asupra hotărârii instanţei inferioare şi este guvernată de principiul legalităţii căii de atac, în baza căruia recursul poate fi exercitat numai pentru motive care au făcut analiza instanţei inferioare.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2) din Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat în sesiunea 2018: "(1) La concursul pentru acordarea gradaţiei de merit poate participa:

a) personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar de stat, angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învăţământul preuniversitar de cel puţin 5 ani, cu calificativul "Foarte bine" în fiecare an şcolar din perioada evaluată şi care a dovedit performanţe deosebite în: (i) inovarea didactică, în pregătirea preşcolarilor sau a elevilor, în pregătirea elevilor distinşi la competiţiile şcolare recunoscute de MEN/IŞJ/IŞMB, etapa sector/judeţeană şi a municipiului Bucureşti, interjudeţeană, etapa naţională şi internaţională, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017; (ii) prevenirea şi combaterea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, în integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi/sau tulburări de învăţare în învăţământul de masă, în progresele şcolare ale elevilor în risc de abandon şcolar, în iniţierea şi managementul unor proiecte şcolare care au condus la consolidarea culturii şcolare centrate pe progres, cooperare şi incluziune;

b) personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat, angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învăţământul preuniversitar de cel puţin 5 ani, cu performanţe în activitate, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, şi calificativul "Foarte bine" în fiecare an şcolar din perioada evaluată. (2) Cadrele didactice care, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, au îndeplinit şi funcţii de conducere, de îndrumare şi control pot participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit fie ca personal didactic de conducere, de îndrumare şi control, fie ca personal didactic de predare, iar evaluarea se realizează conform grilei specifice opţiunii exprimate în scris la depunerea dosarului. Cadrele didactice care optează pentru evaluare ca personal didactic de conducere, de îndrumare şi control depun toate calificativele primite în urma evaluării activităţii din perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017.

Din dispoziţiile legale menţionate mai sus rezultă că la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit putea participa personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar de stat, angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învăţământul preuniversitar de cel puţin 5 ani, cu calificativul "Foarte bine" în fiecare an şcolar din perioada evaluată şi care a dovedit performanţe deosebite în diferite domenii expres menţionate în metodologie.

Este adevărat că, în acord cu dispoziţiile art. 5 alin. (2) din OMEN nr. 3633/2018, recurentul reclamant în calitate de cadru didactic care, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, a îndeplinit şi funcţii de conducere, de îndrumare şi control putea participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit fie ca personal didactic de conducere, de îndrumare şi control, fie ca personal didactic de predare, iar evaluarea se realizează conform grilei specifice opţiunii exprimate în scris la depunerea dosarului, opţiunea sa fiind de a candida la obţinerea gradaţiei de merit 2018, ca personal didactic de predare.

Însă, într-o interpretare logico-sistematică, rezultă că în ambele variante de participare rămânea obligatorie condiţia impusă de art. 5 alin. (1), respectiv aceea de a avea calificativul "Foarte bine" în fiecare an şcolar din perioada evaluată. Diferenţa între cele două modalităţi de participare fiind dată de faptul că evaluarea se realizează conform grilei specifice opţiunii exprimate.

Tocmai pentru o interpretare unitară a dispoziţiilor cuprinse în cadrul Metodologiei a fost emisă adresa MEN nr. 181f/19.06.2018, înregistrată la Inspectoratul Judeţean Gorj sub nr. x/21.06.2018, prin care se arată că interpretarea art. 5 alin. (1) din Metodologie este că, pentru înscrierea la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit, condiţia necesară este obţinerea calificativului "Foarte bine" în fiecare an şcolar din perioada evaluată, pentru toate funcţiile din învăţământ ocupate de candidat în acea perioadă.

Această interpretare se desprinde şi din dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Metodologie în care se arată:

"(1) Candidatul întocmeşte şi depune dosarul întocmit în vederea participării la concursul pentru obţinerea gradaţiei de merit la conducerea unităţii/instituţiei de învăţământ, în care este titular/detaşat/angajat la data depunerii dosarului. Candidaţii care îşi desfăşoară activitatea în două sau mai multe unităţi/instituţii de învăţământ depun documentele la conducerea uneia dintre aceste unităţi de învăţământ. (2) Dosarul cuprinde următoarele documente, numerotate pe fiecare pagină şi consemnate în opis: a) opisul dosarului, în două exemplare, dintre care unul se restituie candidatului, cu semnătura sa şi a conducerii unităţii/instituţiei de învăţământ, în care sunt consemnate documentele existente, cu precizarea paginilor aferente; b) cererea-tip, elaborată de inspectoratul şcolar, în care candidatul îşi precizează opţiunea; c) adeverinţă/adeverinţe cu calificativele din anii şcolari evaluaţi;(...)"

Sub un alt aspect, în acord cu prima instanţă, Înalta Curte reţine că emiterea unui Ordin ministerial la nivelul autorităţii publice centrale executive este guvernat de principiul legalităţii, în baza căruia autoritatea publică emitentă are dreptul şi chiar obligaţia de a efectua propriile verificări în cazul în care sunt suspiciuni de nelegalitate, ca operaţiuni premergătoare emiterii unui astfel de ordin.

Posibilitatea verificării rezultă şi din dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat în sesiunea 2018: "Direcţia Generală Educaţie Timpurie, Învăţământ Primar şi Gimnazial din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale verifică încadrarea în numărul de locuri calculat şi elaborează ordinul ministrului pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din unităţile/instituţiile de învăţământ care beneficiază de gradaţie de merit."

Aşa fiind, Înalta Curte constată că soluţia adoptată a fost corect şi amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

6. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 237 din 05 iunie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 237 din 05 iunie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 decembrie 2021.