Judicial reclassification of court staff to higher-education positions following promotion exam: conflict between statutory career rights and mandatory staff roster approvals

Şedinţa publică din data de 3 decembrie 2021

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa sub nr. x/2019, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. Şi M., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Piteşti au solicitat obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcţii şi de personal ale Curţii de Apel Piteşti, ca urmare a valorificării examenului de promovare în funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, susţinut la data de 8.10.2018, obligarea Curţii de Apel Piteşti la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare ca urmare a promovării examenului din data de 8.10.2018 şi a modificării statelor de funcţii de către Ministerul Justiţiei şi obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale derivate din reîncadrarea pe noile funcţii.

Tribunalul Prahova, prin sentinţa nr. 1025/11.06.2019 a declinat competenţa de soluţionare a cuazei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa nr. 439/13.09.2019, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţă care, prin sentinţa civilă nr. 215 din 26.11.2019 a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia a I-a civilă, a constatat conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la ÎCCJ, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 568 din 07 ianuarie 2020 a stabilit competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. şi M., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Piteşti în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În urma stabilirii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a competenţei de soluţionare a cauzei, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la data de 27 mai 2020.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 119 din data de 3 noiembrie 2020, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. şi M., a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcţii şi de personal ale Curţii de Apel Piteşti, ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, susţinut de reclamanţi la data de 08.10.2018.

De asemenea, a obligat pârâta Curtea de Apel Piteşti la emiterea deciziilor de reîncadrare pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, precum şi la plata drepturilor salariale rezultate din reîncadrarea pe noile funcţii.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, şi în rejudecare, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Subsumat acestui motiv de casare se susţine că instanţa de judecată a aplicat în mod greşit dispoziţiile legale şi a apreciat greşit că refuzul Ministerului Justiţiei nu este justificat întrucât cadrul legal prezent ar permite organizarea concursului de promovare din funcţia de grefier arhivar şi registrator cu studii medii în funcţia de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare.

Sub acest aspect se arată că instanţa de fond, în raport de dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 153/2017, a reţinut una din condiţiile necesare pentru înscrierea la concurs este absolvirea studiilor superioare, însă nu ia în considerare că obiectul Legii nr. 153/2017 este reprezentat de salarizarea personalului din sectorul bugetar, iar nu de modul de încadrare pe funcţii.

Stabilirea salariului de funcţie în temeiul prevederilor din anexele la Legea nr. 153/2017 reprezintă doar o operaţiune secundară, ulterioară celei de încadrare pe funcţie/promovare în funcţie aflată în legătură directă cu aceasta.

Susţine recurentul că, în raport de dispoziţiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu sunt necesare studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii, situaţia concretă a transformării posturilor de grefier cu studii medii în posturi de grefier cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispoziţiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate şi, pe cale de consecinţă, această situaţie nu se regăseşte nici în dispoziţiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziţii.

Se susţine că Legea cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea statutului şi rezultatul aprecierii ordonatorilor de credite implicaţi.

Refuzul recurentului pârât a fost motivat pe dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 567/2004 respectiv pe faptul că pentru ocuparea posturilor de grefier arhivar nu este necesară dovedirea studiilor superioare, postul fiind prevăzut pentru studii medii.

Afirmă recurentul că promovarea pe o funcţie superioară nu poate avea loc în condiţiile actualului statut al personalului auxiliar de specialitate. Numai după modificarea şi completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator, persoanele care ocupă aceste funcţii şi au absolvit studii superioare pot susţine examentul de promovare în funcţiile de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcţii cu gradul corespunzător vechimii şi salarizate în conformitate cu prevederile Legii cadru nr. 153/2017.

Norma din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional - Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condiţiile de numire în funcţie.

Invocă recurentul Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 95/2006 prin care s-a statuat că abrogarea implicită - parţială sau totală - a unei dispoziţii legale se produce atunci când, printr-un act normativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parţial sau total conţinutul normativ al acesteia. În prezenta cauză normele în discuţie nu se află în contradicţie, întrucât nu au acelaşi obiect, iar legea ulterioară - Legea 153/2017 - nu conţine o dispoziţie legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004.

Conchide recurentul că legea conferă ordonatorului principal de credite drept de apreciere asupra oportunităţii modificării statelor de funcţii şi personal pentru instanţele din subordine, astfel că modificarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examentului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al Ministerului Justiţiei de apreciere cu privire la necesitatea operării acestor modificări.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile formulate sunt nefondate.

2.1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin acţiunea formulată s-a solicitat obligarea recurentului-pârât Ministerul Justiţiei la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcţii şi de personal ale Curţii de Apel Piteşti ca urmare a valorificării examenului de promovare în funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, precum şi obligarea Curţii de Apel Piteşti la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare ca urmare a promovării examenului din data de 08.10.2018 şi a modificărilor statelor de funcţii de către Ministerul Justiţiei şi obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale derivate din reîncadrarea pe voile funcţii.

Soluţionând cauza, Curtea de Apel Ploieşti a admis acţiunea formulată.

Instanţa de control judiciar constată că în cauză nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în vederea casării hotărârii deoarece prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, în raport cu materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Înalta Curte observă că instanţa de fond în mod corect a reţinut că refuzul autorităţii recurente de a da curs favorabil cererii intimaţilor - reclamanţi este unul nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, Înalta Curte are în vedere că dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 prevăd că statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.

Totodată, în baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Observă Înalta Curte că prin legea specială nr. 576/2004 s-a reglementat modalitatea de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti, promovarea constituind o modalitate de dezvoltare a carierei, dispoziţiile art. 44 reglementând promovarea, prin examen, a personalului auxiliar în funcţii de execuţie, în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen.

Prin urmare, dreptul la dezvoltarea carierei constituie un drept recunoscut de lege, astfel că susţinerile recurentului cu referire la împrejurarea că situaţia concretă a transformării posturilor de grefier cu studii medii în posturi de grefier cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispoziţiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate, sunt nefondate.

Pe de altă parte, Înalta Curte va avea în vedere că prin dispoziţiile art. 8 şi următoarele şi art. 21 şi următoarele din Hotărârea CSM 181/2007 a fost reglementat modul de organizare a examenului de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe, normele juridice impunând ca şi condiţie pentru participarea la examen absolvirea studiilor superioare juridice.

"Art. 81- Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice.

Art. 82- Examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.

Art. 9 - Îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 şi 81se constată printr-un raport întocmit de compartimentul de specialitate al instanţei sau parchetului unde candidatul îşi desfăşoară activitatea.

Art. 10 - Dispoziţiile art. 6 şi 7 se aplică în mod corespunzător.

Art. 101- (1) Dispoziţiile art. 81- 10 se aplică în mod corespunzător şi în cazul examenului pentru promovarea din funcţia de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcţia de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare.

(2) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare economice sau studii superioare juridice.

(3) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice.

(4) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică."

Faptul că grefierii arhivari au drept condiţie de numire absolvirea studiilor medii nu are nicio relevanţă din perspectiva promovării acestora, nefiind vorba despre recrutarea iniţială ci despre promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare.

În raport de aceste dispoziţii legale se constată caracterul nefondat şi al criticii din recurs ce vizează faptul că pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu sunt necesare studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii, întrucât condiţia absolvirii studiilor medii este cerută doar în momentul recrutării în funcţia de grefier arhivar şi registrator, corect reţinând instanţa de fond că în prezenta cauză nu este vorba de un concurs de recrutare ci de promovare în funcţie conform dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 şi art. 8 indice 1 şi 2 din Hotărârea CSM 181/2007.

Sub acest aspect, nefondată este şi critica ce vizează faptul că numai după modificarea statului personalului auxiliar, în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator, persoanele care ocupă aceste funcţii şi au absolvit studii superioare pot susţine examentul de promovare în funcţiile de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcţii cu gradul corespunzător vechimii şi salarizate în conformitate cu prevederile Legii cadru nr. 153/2017.

Reclamanţii nu solicită promovarea în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare exclusiv urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare, ci urmare a promovării concursului organizat în acest scop conform Regulamentului aprobat prin Hotărârea CSM nr. 181/2007, neputând fi primite aşadar nici criticile referitoare la nereglementarea acestei posibilităţi în cuprinsul legislaţiei specifice.

Totodată, Înalta Curte are în vedere şi faptul că în cadrul Legii nr. 153/2017 funcţia de grefier arhivar este prevăzută la Cap. II din Anexa nr. V "Justiţie" la nr. crt. 7 - 8 încadrare cu studii superioare şi la nr. crt. 10 - 11 încadrare cu studii medii, act normativ care nu prevede doar posibilitatea promovării personalului plătit din fonduri publice, personal din care fac parte şi intimaţii, ci arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de autoritatea competentă, respectiv Curtea de Apel Piteşti în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.

Observă Înalta Curte că judecătorul fondului corect a reţinut că intimaţii nu se regăsesc în situaţia indicată de recurent, de transformare a unui post de grefier cu studii medii într-unul de grefier cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare, prin urmare alegaţiile acestuia apar ca fiind lipsite de temei din această perspectivă, nefiind necesară modificarea prevederilor Legii nr. 153/2017.

Intimaţii nu au solicitat încadrarea în funcţia superioară "urmare a dobândirii unei diplome", ci urmare a participării la concursul de promovare, studiile superioare fiind doar una dintre condiţiile necesare înscrierii la examen, recurentul necontestând legalitatea organizării examenului de către Curtea de Apel Piteşti.

Se reţine de asemenea că nu există vreo prevedere legală care să condiţioneze organizarea examenului de promovare de emiterea unui aviz de către Ministerul Justiţiei.

În fine, critica ce vizează faptul că legea conferă ordonatorului principal de credite un drept de apreciere asupra oportunităţii modificării statelor de funcţii şi personal pentru instanţele din subordine, nu poate fi primită, judecătorul fondului reţinând în mod corect că dreptul de apreciere asupra oportunităţii modificării statelor de funcţii şi personal pentru curţile de apel şi instanţele din subordine a fost exercitat global, pentru toate instanţele, cu nerespectarea prevederilor legale anterior menţionate, din care se desprinde concluzia recunoaşterii dreptului personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice de a susţine examenele de promovare, drept care este golit de conţinut dacă nu este urmat de modificarea statelor de funcţii şi de personal.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru toate considerentele expuse anterior, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul - pârât Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei nr. 119 din 3 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 decembrie 2021.