Admissibility of revision based on contradictory final judgments: failure to meet the triple identity requirement of parties, object, and cause

Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi insolvenţă, precizată la data de 26.11.2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Alba Iulia, anularea Dispoziţiei nr. 295/2019, emise de pârât, precum şi calcularea şi acordarea nivelului maxim al salariului de bază şi a diferenţelor salariale, în acord cu dispoziţiile legale aplicabile.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 296/CAF/2020 a Tribunalului Alba, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi insolvenţă, s-a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâtul Primarul Municipiului Alba Iulia; s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului Alba Iulia şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

3. Cererea de recurs şi soluţia instanţei de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii instanţei de fond şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia nr. 178/2021 din 17 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de către recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 296/CAF/2020 a Tribunalului Alba, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi insolvenţă.

4. Cererea de revizuire formulată în cauză

Împotriva deciziei nr. 178/2021 din 17 februarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a formulat cerere de revizuire revizuentul A., înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, întemeiată pe motivele de revizuire prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 şi 10 C. proc. civ., solicitând anularea hotărârii revizuite.

Prin decizia nr. 573/2021 din 17 mai 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia tardivităţii cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ. şi a declinat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire întemeiate pe motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuentul A. susţine că există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, acestea fiind:

- Decizia nr. 178/17.02.2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2019, prin care s-a respins recursul reclamantului A. împotriva sentinţei nr. 296/CAF/2020 a Tribunalului Alba;

- Decizia nr. 7/14.01.2019, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2018, prin care instanţa a respins recursul declarat de pârâţii Municipiul Alba Iulia şi Primarul Municipiului Alba Iulia împotriva sentinţei nr. 313/CAF/2018 pronunţate de Tribunalul Alba.

Revizuentul apreciază că decizia nr. 178/17.02.2021 a Curţii de Apel Alba Iulia încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 7/14.01.2019 pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. x/2018, în condiţiile în care este singura persoană căreia i se refuză de către UAT calculul diferenţelor salariale care să includă stimulentele.

Consideră că este discriminat şi precizează că UAT nu poate justifica legal remunerarea diferită a persoanelor aflate în situaţii identice.

5. Apărările formulate

Intimatul Primarul Municipiului Alba Iulia a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de revizuire ca nefondată, având în vedere că prin sentinţa nr. 313/CAF/2018 s-a reţinut că recurentul beneficiază de dispoziţiile art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014.

Mai arată că prin dispoziţia nr. x/2019 emisă de Primar ca urmare a sentinţei nr. 313/CAF/2018, pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2018, definitivă prin decizia nr. 7/14.01.2019 a Curţii de Apel Alba Iulia, s-au acordat revizuentului diferenţele de drepturi salariale solicitate.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.

Conform dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:/…/există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

Cu alte cuvinte, pentru a fi aplicabil acest motiv de revizuire, se prevede condiţia ca prin hotărârile potrivnice să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Analizând incidenţa acestui motiv de revizuire în cauza de faţă, din perspectiva încălcării de către hotărârea supusă revizuirii a autorităţii de lucru judecat a celeilalte hotărâri invocate de către revizuent, Înalta Curte constată cele ce succed:

Hotărârea despre care revizuentul afirmă că încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 7/14.01.2019, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2018 este decizia nr. 178/17.02.2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2019.

În ceea ce priveşte dosarul nr. x/2018, Înalta Curte constată că acesta are ca obiect cererea formulată de reclamanţii B., A., C., D., E. şi F., în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Alba Iulia prin Primar şi Primarul Municipiului Alba Iulia, prin care au solicitat obligarea pârâţilor la stabilirea cuantumului salariilor de bază şi a sporurilor reclamanţilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014, începând cu data de întâi a lunii următoare intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015; obligarea pârâţilor la calcularea şi plata către reclamanţi a sumelor neacordate şi cuvenite, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda aferentă.

De asemenea, Înalta Curte constată că dosarul nr. x/2019 are ca obiect cererea formulată de reclamantul A., prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Alba Iulia: anularea Dispoziţiei nr. 295/2019, emise de Primarul Municipiului Alba Iulia; calcularea şi acordarea nivelului maxim al salariului de bază şi a diferenţelor salariale, în acord cu dispoziţiile legale aplicabile.

În ceea ce priveşte autoritatea de lucru judecat, Înalta Curte constată că potrivit art. 430 C. proc. civ.:

"(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă."

De asemenea, dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. actual, deşi nu mai prevăd condiţia triplei identităţi de elemente, consacră vechea jurisprudenţă, în sensul că este reglementată expres necesitatea ca prin cea de-a doua hotărâre să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Prin urmare, se reţine că şi sub imperiul noului C. proc. civ., hotărârile potrivnice trebuie să întrunească cerinţa triplei identităţi de cauză, de obiect şi de părţi, cu menţiunea că hotărârile respective trebuie să fie pronunţate în dosare separate.

În contextul evidenţiat, la examinarea motivului de revizuire care sancţionează încălcarea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri, urmează a se avea în vedere şi prevederile legale care dau conţinut autorităţii de lucru judecat.

Procedând, în speţă, la examinarea condiţiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în raport cu cele două dosare invocate, se constată că dosarul nr. x/2018 are ca obiect obligarea pârâţilor la stabilirea cuantumului salariilor de bază şi a sporurilor reclamanţilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 şi obligarea pârâţilor la calcularea şi plata către reclamanţi a sumelor neacordate şi cuvenite, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda aferentă, iar dosarul nr. x/2019 are ca obiect cererea formulată de reclamantul A., prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Alba Iulia: anularea Dispoziţiei nr. 295/2019, emise de Primarul Municipiului Alba Iulia; calcularea şi acordarea nivelului maxim al salariului de bază şi a diferenţelor salariale, în acord cu dispoziţiile legale aplicabile.

Înalta Curte constată că în raport cu chestiunile litigioase deduse judecăţii în cele două pricini, nu sunt îndeplinite condiţiile identităţii de obiect şi de cauză.

Prin urmare, nefiind îndeplinită condiţia triplei identităţi, de părţi, obiect şi cauză între hotărârile invocate de revizuent, dat fiind faptul că hotărârile invocate ca fiind potrivnice au vizat aspecte diferite, respectiv au obiect diferit, şi cauze diferite, nu se poate proceda la revizuirea hotărârii atacate, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

Mai mult, se reţine că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., este acela al respectării principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea lui, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

În asemenea situaţii, executarea hotărârilor pronunţate este imposibilă, ca urmare a faptului că fiecare parte se va prevala de hotărârea care îi este favorabilă, iar soluţia ce se impune este revizuirea şi anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

Or, în speţă, aşa cum s-a reţinut anterior, considerentele deciziei invocate nu sunt contrare hotărârii a cărei revizuire se solicită în privinţa aspectului litigios în discuţie şi ca atare, un asemenea motiv nu poate fi reţinut.

Pe de altă parte, în soluţionarea prezentei cauze, Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reţinut, cu referire la cererea de revizuire, că "în conformitate cu jurisprudenţa sa constantă, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenţiei, care consacră, printre altele, preeminenţa dreptului ca parte a moştenirii comune a părţilor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanţele au pronunţat o soluţie definitivă, soluţia lor să nu poată fi repusă în discuţie. Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanţe având un caracter substanţial şi obligatoriu". (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010).

Pentru argumentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire de faţă, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 178/2021 din 17 februarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 25 noiembrie 2021.