Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 5835/2021 AI generated

Sufficiency of motivation for annulment of administrative appeal resolution in tax solidary liability proceedings

Case Number Decizia nr. 5835/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania · Case Law (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby affirming the Court of Appeal's decision to annul the administrative decision resolving the prior challenge and the decision engaging solidary liability, which remain in force. The dispute concerned an administrative tax action where a taxpayer challenged a decision by the regional tax authority dismissing their administrative complaint against a municipal tax service's order to hold them solidarily liable for the debts of an insolvent sports club, specifically alleging that the first-instance court failed to adequately motivate the annulment of the appeal-resolution decision by not distinguishing it from the underlying liability decision. The appellate court held that the lower court satisfied the mandatory requirements for judicial reasoning under Article 425 of the Code of Civil Procedure, noting that the judge properly grouped similar arguments regarding the lack of demonstrated fault and causal link with insolvency to address both the original liability act and the subsequent administrative appeal decision, thereby rejecting the appellants' claim that the judgment lacked essential legal grounds as required by Article 488(1)(6) of the Code of Civil Procedure.

Legislator headnote

Placeholder

Keywords

Placeholder

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 din C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive to dismiss the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea formulată la data de 01.03.2018 şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, Serviciul Fiscal Municipal Mangalia să se dispună anularea Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/16.12.2013, emisă de Serviciul Fiscal Municipal Mangalia, anularea Deciziei nr. 16/12.02.2018, emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Deciziei nr. 61092/16.12.2013 şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 188 din data de 14 noiembrie 2018, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, Serviciul Fiscal Municipal Mangalia şi a anulat Decizia nr. 16/12.02.2018, privind soluţionarea contestaţiei, emisă de DGRFP Galaţi şi Decizia de angajare a răspunderii solidare nr. x/16.12.2013, emisă de DGRFP Galaţi - AJFP Constanţa - Serviciul Fiscal Municipal Mangalia, obligând pârâtele la plata sumei de 2.050 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru şi onorariu expert) către reclamant.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile menţionate în punctul I.2. anterior, au declarat recurs Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, în a cărei structură funcţionează Serviciul Fiscal Municipal Mangalia şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa.

Prin calea de atac promovată, invocând dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentele au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în rejudecare, respingerea, ca neîntemeiată, a acţiunii în contencios administrativ, formulată de reclamant.

Din sinteza aspectelor exhibate prin memoriul de recurs, rezultă că acestea critică maniera în care judecătorul fondului şi-a îndeplinit obligaţia de motivare a hotărârii de anulare a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 16/12.02.2018, emisă de DGRFP Galaţi, apreciind recurentele că prima instanţă nu a indicat argumentele pentru care a reţinut nelegalitatea unui astfel de act administrativ.

În opinia recurentelor, pentru a analiza legalitatea actului administrativ fiscal, era necesar ca instanţa de fond să reţină existenţa unor cauze de nulitate absolută şi/sau relativă apte a conduce la anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei, câtă vreme deplina jurisdicţie în domeniul fiscal vizează, în prezenta cauză, un conflict ce se poartă asupra legalităţii actului administrativ prin care DGRFP Galaţi a respins contestaţia administrativă şi, în subsidiar, asupra actului fiscal prin care s-a stabilit răspunderea solidară.

Or, susţin, în esenţă, recurentele că, prin sentinţa civilă nr. 188 din 14.11.2018, instanţa de fond nu a stabilit împrejurările şi temeiurile de drept încălcate prin Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 16/12.02.2018, ci, în afară de considerentele prin care a dezlegat chestiunea respectării prevederilor art. 43 lit. g) din O.G. nr. 92/2003, celelalte motive reţinute de către instanţa de fond (inexistenta prematurităţii emiterii deciziei de atragere a răspunderii solidare, nerespectarea dreptului contribuabilului de a fi audiat, prin faptul că invitaţia la audiere a fost transmisă la altă adresă decât cea la care locuia efectiv, lipsa dovezilor privind existenţa vinovăţiei sub forma intenţiei directe, a relei-credinţe în provocarea stării de insolvabilitate a Clubului sportiv Fotbal Callatis Mangalia, existenta unei alte stări faptice care a generat încetarea activităţii clubului şi starea de insolvabilitate etc) au privit strict nelegalitatea Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/16.12.2013.

Astfel, în opinia recurentelor, anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei şi a deciziei de atragere a răspunderii solidare, fără a exista o minimă cercetare judecătorească cu privire la existenta cauzelor de nulitate a deciziei de soluţionare a contestaţiei, constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanţei de recurs, intimatul-reclamant A. a invocat excepţia nulităţii recursului, apreciind că aspectele invocate prin memoriul de recurs nu pot fi încadrate în cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1), pct. 6 C. proc. civ., iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea hotărârii primei instanţe, ca fiind temeinică şi legală.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 12 iulie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 24 noiembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, de obiectul şi normele legale incidente, dar şi de apărările expuse în întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa- Serviciul Fiscal Municipal Mangalia şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa este nefondat, pentru următoarele considerente:

Analizând criticile subsumate de recurentele motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., prin care acestea susţin, în esenţă, inexistenţa, în cuprinsul sentinţei atacate, a unei motivări care să vizeze hotărârea de anulare a Deciziei nr. 16/12.02.2018, emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi ("DGRFP Galaţi") în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 61092/16.12.2013, Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, în contextul în care hotărârea recurată respectă standardele impuse de art. 425 C. proc. civ.

Trebuie precizat faptul că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea, în considerentele hotărârii, a situaţiei de fapt, încadrarea acesteia în drept, examinarea argumentelor părţilor şi, nu în ultimul rând, expunerea raţionamentului logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. Aceste cerinţe legale sunt impuse de însăşi esenţa înfăptuirii justiţiei, iar forţa de convingere a unei hotărâri judecătoreşti rezidă în raţionamentul logico-juridic clar explicitat şi întemeiat pe considerente de drept. Pe de altă parte, astfel cum Înalta Curte a evidenţiat în jurisprudenţa sa constantă, motivarea hotărârii judecătoreşti nu reprezintă o chestiune de cantitate şi nici nu obligă instanţa să răspundă tuturor argumentelor de fapt şi de drept ale părţilor, instanţa putând să grupeze unele dintre acestea, pe baza unui numitor comun şi să le răspundă în cadrul unui singur considerent. Totodată, este necesară analiza acelor motive şi apărări care sunt esenţiale pentru dezlegarea pricinii, care au aptitudinea de a demonstra analiza efectivă a cauzei, potrivit exigenţelor Curţii Europene a Drepturilor Omului

Transpunând aceste repere teoretice în contextul criticilor formulate de recurente, Înalta Curte apreciază că hotărârea instanţei de fond îndeplineşte, inclusiv din perspectiva soluţiei de anulare a Deciziei nr. 16/12.02.2018, criteriile legale sus enunţate.

Astfel, instanţa de control judiciar constată că prin Decizia nr. 61092/16.12.2013, emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa (în a cărei structură funcţionează Serviciul Fiscal Municipal Mangalia), s-a dispus angajarea răspunderii solidare a intimatului - reclamant A. cu debitorul Clubul sportiv "Fotbal Callatis" Mangalia.

Împotriva unui astfel de act administrativ fiscal a promovat contestaţie administrativă prealabilă intimatul - reclamant, care, ulterior pronunţării sentinţei civile nr. 253/CA/22 noiembrie 2017 în dosarul nr. x/2014, a fost soluţionată de către D.G.R.F.P. - Galaţi prin Decizia nr. 16/12.02.2018, organul fiscal pronunţându-se pe fondul contestaţiei formulate de A., în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată.

Prin acţiunea în contencios administrativ ce face obiectul dosarului pendinte, reclamantul A. a contestat atât legalitatea deciziei de soluţionare a contestaţiei sale (Decizia nr. 16/12.02.2018), cât şi legalitatea actului administrativ fiscal emis în sensul angajării răspunderii sale solidare cu debitorul Clubului sportiv "Fotbal Callatis" Mangalia (Decizia nr. 61092/16.12.2013).

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată se desprinde, în mod neechivoc, aspectul învestirii instanţei de judecată cu un control de legalitate deplin al Deciziei nr. 16/12.02.2018, câtă vreme reclamantul a invocat netemeinicia şi nelegalitatea acesteia. Or, din această perspectivă, Înalta Curte reţine că spectrul verificărilor impuse de promovarea unei acţiuni în contencios administrativ (bineînţeles, în limitele învestirii stabilite prin actul de sesizare) include o cercetare a conformităţii actului atacat cu toate condiţiile legale, inclusiv din perspectiva triplei "dimensiuni" a prezumţiei de care acesta se bucură: de legalitate, de veridicitate (temeinicie), respectiv de autenticitate.

De asemenea, Înalta Curte observă că, în esenţă, critica de netemeinicie adusă de reclamant Deciziei nr. 16/12.02.2018 a vizat maniera în care D.G.R.F.P. - Galaţi a răspuns aspectelor invocate de reclamant prin contestaţia administrativă, or astfel de critici sunt similare celor invocate în combaterea legalităţii Deciziei nr. 61092/16.12.2013.

În acest context, din cuprinsul sentinţei atacate rezultă că tehnica abordată de judecătorul fondului, în demersul său de motivare a hotărârii pronunţate, a fost cea a analizării grupate a argumentelor similare invocate de reclamant atât în susţinerea nelegalităţii şi netemeiniciei Deciziei nr. 16/12.02.2018, cât şi în susţinerea nelegalităţii şi netemeiniciei Deciziei nr. 61092/16.12.2013. Un astfel de aspect rezultă inclusiv din formularea expusă de judecătorul fondului în fila x a sentinţei, unde acesta arată că: Pe fond […] prin actul administrativ contestat, precum şi prin decizia de soluţionare a contestaţiei administrativ fiscale, pârâţii nu fac decât să prezinte situaţia de fapt în ceea ce priveşte demersurile efectuate în vederea executării silite şi a constatării insolvabilităţii debitorului Club sportiv "Fotbal Callatis" Mangalia, fără să demonstreze presupusa vinovăţie a autorului şi legătura de cauzalitate dintre modul în care acesta ar fi acţionat şi starea de insolvabilitate a societăţii.

În atare condiţii, instanţa de control judiciar constată că judecătorul fondului a respectat rigorile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., sentinţa recurată cuprinzând argumente ce au stat la baza soluţiei de anulare a Deciziei nr. 16/12.02.2018, care demonstrează că prima instanţă a analizat în mod adecvat argumentele expuse de părţi în privinţa legalităţii unui astfel de act administrativ, judecătorul indicând elementele de fapt şi de drept ale cauzei, în condiţiile expuse şi în jurisprudenţa Curţii EDO (spre exemplu hotărârea Boldea c. României), pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri, precum şi silogismul logico - juridic ce a stat la baza soluţiei pronunţate, fiind clare şi lipsite de contradictorialitate raţiunile avute în vedere.

Pentru aceste motive, întrucât nu pot fi identificate aspecte care să atragă incidenţa cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa- Serviciul Fiscal Municipal Mangalia şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa- Serviciul Fiscal Municipal Mangalia şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 188 din data de 14 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 noiembrie 2021.