Adequacy of judicial review of project evaluation scores: insufficiency of expert justifications in administrative funding decisions

Şedinţa publică din data de 2 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu Iaşi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a solicitat:

I) În principal:

1. Anularea deciziei Comisiei de analiză a contestaţiilor prin care a fost respinsă Contestaţia nr. x/19.11.2019 formulată de reclamantă împotriva deciziei de respingere a proiectului "Cercetări privind identificarea fenotipică şi genotipică pe bază de markeri a populaţiei de taurine din rasa Sură de stepă din diferite areale de creştere în vederea asigurării managementului durabil al rasei"- cod 8.2.5. propus de reclamantă în cadrul Planului Sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2019-2022, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2022 (denumit în continuare "Proiectul");

2. Anularea rezultatului evaluării Proiectului - respectiv a deciziei MADR de respingere a Proiectului, aferent evaluării tehnico-ştiinţifice - etapa I a evaluării;

3. Constatarea de către instanţă a caracterului eligibil al Proiectului, a întrunirii punctajului peste minimul necesar de 50 de puncte necesar finanţării Proiectului în ce priveşte partea ştiinţifică, precum şi constatarea caracterului eligibil la finanţare a elementelor economico-financiare şi manageriale ale Proiectului, prin întrunirea punctajului minim;

4. Obligarea pârâtului la încheierea Contractului de finanţare a Proiectului.

II) în subsidiar:

1. Anularea deciziei Comisiei de analiză a contestaţiilor prin care a fost respinsă Contestaţia nr. x/19.11.2019 formulată de reclamanta împotriva deciziei de respingere a proiectului "Cercetări privind identificarea fenotipică şi genotipică pe bază de markeri a populaţiei de taurine din rasa Sură de stepă din diferite areale de creştere în vederea asigurării managementului durabil al rasei"- cod 8.2.5. propus de reclamanta în cadrul Planului Sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2019-2022, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2022 (denumit în continuare "Proiectul");

2. Anularea rezultatului evaluării Proiectului - respectiv a deciziei MADR de respingere a Proiectului, aferent evaluării tehnico-ştiinţifice - etapa I a evaluării;

3. Constatarea de către instanţă a caracterului eligibil al Proiectului, a întrunirii punctajului peste minimul necesar de 50 de puncte necesar finanţării Proiectului în ce priveşte partea ştiinţifică, precum şi constatarea caracterului eligibil la finanţare a elementelor economico-financiare şi manageriale ale Proiectului, prin întrunirea punctajului minim;

4. Pentru situaţia în care pârâtul nu a efectuat evaluarea economico-financiară, solicită obligarea acestuia la reluarea procedurii de evaluare a proiectului, cu o comisie de evaluare cu competentă pentru problematici ştiinţifice specifice domeniului genomicii şi conservării resurselor genetice animale, de la etapa I - evaluarea tehnico-ştiinţifică şi continuarea evaluării cu etapa II - economico - financiară şi semnarea Contractului de finanţare a Proiectului;

III) Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi a atragerii responsabilităţii celor implicaţi în procesul de evaluare şi coordonare a planului sectorial.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 1451 din data de 23 decembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins proba cu expertiză judiciară; a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins ca inadmisibile capetele de cerere având ca obiect:

- constatarea eligibilităţii proiectului în etapa II (elementele economico-financiare şi manageriale);

- constatarea eligibilităţii proiectului pentru toate etapele;

- obligarea pârâtului la semnarea contractului de finanţare.

A admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanta Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu Iaşi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltări Regionale şi Administraţiei Publice - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, având ca obiect "anulare act administrativ - dec. nr. x/19.11.2019" şi a anulat în parte:

- Lista ofertanţilor câştigători şi necâştigători (Formular 7), în ceea ce priveşte poziţia 10 (respingerea proiectului reclamantei, în etapa I);

- Rezultatele contestaţiilor depuse în urma evaluării ofertelor, în ceea ce priveşte poziţia 3 (respingerea contestaţiei reclamantei, în etapa I).

A obligat pârâtul să reevalueze motivat proiectul reclamantei, de la etapa I (evaluare tehnico-ştiinţifică).

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 1451 din data de 23 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltări Regionale şi Administraţiei Publice - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv prevederile Ordinului nr. 4729/2004 privind aprobarea modelului termenilor de referinţă şi modelului contractului de finanţare pentru proiecte din Planul sectorial, anexa I, art. 2.5.2, lit. a).

De asemenea, deşi nu reprezintă norme de drept material, apreciază că şi dispoziţiile pct. I.3.2. - Descrierea procedurii de evaluare a ofertelor, Faza evaluării individuale: Etapa 1 - evaluarea tehnico - ştiinţifică (formularul B) din Nota nr. 264.739/22.10.2019 privind: evaluarea şi monitorizarea de specialitate a proiectelor cuprinse de Planul Sectorial - ADER 2022, aprobat prin OM nr. 341/2019, nu au fost interpretate corect de către prima instanţă.

Astfel, în etapa soluţionării contestaţiilor, comisia constituită, în acest sens, la nivelul MADR, în baza Notei nr. 264.994/18.11.2019, a avut obligaţia de a verifica respectarea dispoziţiilor Notei nr. 264.739/22.10.2019.

Potrivit punctului de vedere comunicat de structura de specialitate a MADR cu adresa DG PA nr. 251.897/15.03.2021, recurenta-pârâtă consideră că, instanţa de fond, în mod greşit, a obligat MADR să reevalueze motivat proiectul reclamantei, de la etapa I (evaluare tehnico-ştiintifică), întrucât din analiza actelor şi documentelor existente la dosar se poate constata că, în cadrul evaluării şi reevaluării proiectului propus de A., fiecare membru al celor 2 comisii, respectiv Comisia de evaluare şi de reevaluare, a completat Formularul nr. 3 - Fişa de evaluare individuală tehnico-ştiinţifică şi economico-financiară şi managerială a propunerii de proiect, cu privire la existenţa şi conformitatea documentelor, precum şi îndeplinirea criteriilor de evaluare, declarând admisă oferta în urma «Verificării existenţei şi conformităţii documentelor din propunerea de proiect, cu respectarea tematicii şi propunerii de proiect», potrivit Formularului B şi Formularului C, trecând la evaluarea tehnico-ştiintifică a propunerii de proiect, Formularul B, pe bază de punctaj.

Urmare evaluării aspectelor referitoare la: «Prezentarea ştiinţifică şi tehnică a proiectului, Impactul tehnico-ştiintific al propunerii de proiect, Excelenţă tehnologică şi şiinţifică şi Demonstrarea posibilităţilor de aplicare a rezultatelor proiectului», cuprinse în Formularul 3, fiecare evaluator a acordat o notă în intervalul stabilit în Formularul nr. 3 pentru fiecare criteriu examinat, argumentând pe scurt punctajul acordat fiecărui subcriteriu de evaluare, în cazul în care nu era întrunit punctajul maxim, aşa cum este prevăzut în Formularul nr. 3 «Argumentarea pe scurt a punctajului acordat subcriteriului de evaluare».

După cum şi instanţa de fond a reţinut, evaluarea şi reevaluarea ofertelor s-a realizat în condiţii de competenţă, multidisciplinaritate, obiectivitate şi imparţialitate, făcând trimitere la punctul 22 al anexei: Definiţiile termenilor utilizaţi, la Anexa H.G. nr. 1266/2004 referitor la definiţia panelului de evaluator - grup compus din 3 experţi, alcătuit de autoritatea contractantă după criteriul domeniilor de specialitate al experţilor, în vederea evaluării uneia sau mai multor propuneri de proiecte - pag. 14 sentinţă.

Apreciază că, membrii comisiilor de evaluare/reevaluare şi-au îndeplinit atribuţiile completând documentaţia cu privire la evaluarea ofertei, justificând punctajul, argumentat numai la subcriteriile pe care aceştia le-au considerat semnificative pentru criteriul pentru care se făcea evaluarea (aşa cum este prevăzut în OM nr. 4729/2004 privind aprobarea modelului termenilor de referinţă şi modelului contractului de finanţare pentru proiecte din Planul sectorial, pct. 2.5.2 lit. a), «Fiecare evaluator acordă o notă pentru fiecare criteriu examinat în etapa respectivă şi consemnează un comentariu . . . . . . . . . .»), ţinând seama şi de complexitatea proiectului, comparativ cu celelalte proiecte evaluate de comisie, în cadrul licitaţiei.

Urmare evaluării şi reevaluării tehnico-ştiinţifice de către cele două comisii, membrii comisiilor de evaluare a ofertei şi cea de contestaţii numite în acest sens, au argumentat punctajul acordat subcriteriilor de evaluare în Formularul nr. 3 - B. «Evaluarea tehnico-ştiinţifică a propunerii» şi au considerat că:

- metodele de lucru propuse în cadrul Proiectului sunt prezentate cu informaţii minimale, bazate pe studii existente, generale, teoretice, care nu răspund atingerii obiectivelor prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 503/2019 pentru modificarea şi completarea anexei 1 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 341/2019;

- supraevaluarea avantajelor propunerii de proiect, alegerea unor soluţii tehnice pe criterii subiective - cu randament redus şi costuri mari de operare, precum şi utilizarea unor date incerte. Indicatorii prezentaţi în Proiect sunt necuantificabili, nefundamentaţi şi nu pot fi monitorizaţi;

- acţiunea de stabilire a condiţiilor de includere a efectivelor de animale identificate şi izolate în zonele de creştere în cadrul programelor de conservare, în vederea extinderii populaţiilor de taurine din rasa «Sura de stepă», pentru evitarea pierderilor de gene prin deplasarea întâmplătoare a secvenţelor prin drift genetic şi a pericolului de consagvinizare, este prezentată sumar, fără a putea face legătura între aceasta şi obiectivul pe care trebuie să îl îndeplinească;

- nu este prezentată metoda de extindere a nucleului de taurine «Sura de Stepă» până la nivelul evitării driftului genetic şi a consangvinizării, în vederea asigurării conservării resurselor genetice ale rasei;

- nu se precizează metoda de identificare a efectivelor de taurine din rasa «Sura de Stepă» din punct de vedere numeric al distribuţiei teritoriale;

- propunerea de proiect nu cuprinde rezultate de cercetare care să permită fundamentarea strategică a noii Politici Agricole Comune 2021-2027 pentru sectorul de creştere a bovinelor;

- în propunerea de proiect există declaraţia cu privire la crearea paginii web cu informaţii privind variaţiile rasei «Sura de Stepa» din România şi asemănările fenotipice genetice dintre acestea, nefiind precizată sursa şi metoda de colectare a datelor care se vor încărca pe aceasta pagină web;

- nu sunt prezentate concret şi nu se pot deduce rezultate de cercetare inovative (proceduri, metodici, metodologii, secvenţe tehnologice şi tehnologii), rezultate de cercetare care contribuie la conservarea resurselor agroecosistemelor şi nici rezultate de cercetare relevante pentru fundamentarea politicilor de agromediu;

- proiectul propus nu evidenţiază valoric gradul de utilizare a rezultatelor obţinute în producţie, astfel încât să se justifice importanţa cercetării respective.

Faptul că argumentele menţionate au fost succinte şi numai pentru anumite subcriterii de evaluare, nu înseamnă că evaluarea/reevaluarea a fost efectuată în mod neprofesionat sau defectuos de către membrii celor două comisii.

În acest sens, solicită să se reţină chiar motivaţia instanţei de fond cu privire la competenţa profesională a membrilor celor 2 comisii de evaluare şi reevaluare, care a constatat în mod evident competenţa profesională a acestora.

Menţionează că modul de lucru, analiză, evoluare şi argumentare este atributul exclusiv al autorităţii contractante, care constituie comisiile de evaluare şi elaborează Regulamentul de funcţionare a comisiilor de evaluare a ofertelor.

În continuare, arată că, în perioada 2015-2018, în cadrul Planului sectorial B., A. laşi a fost beneficiara proiectului de cercetare A.D.E.R 5.2.2. privind «Conservarea şi prezervarea taurinelor pe cale de dispariţie, respectiv rasa Sura de Stepă în vederea asigurării biodiversitaţii resurselor genetice a populaţiilor de animale».

Totodată, A. laşi este coordonatoarea asociaţiei profesionale «Asociaţia Crescătorilor de Taurine» din comuna Holboca, jud. laşi, aceasta fiind coordonatoarea Programului naţional de conservare a rasei Sura de Stepă, conducătoarea Registrului genealogic pentru taurinele din rasa Sura de Stepă.

În aceste condiţii, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu - laşi, avea toate atuurile să prezinte un proiect de cercetare clar, bine documentat, cu descriere detaliată şi corelată cu obiectivele, pentru a putea primi punctaj de trecere la etapa următoare şi implicit pentru a nu fi respinsă.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea, în parte, a sentinţei nr. 1451/23.12.2020 şi, rejudecând cauza, respingerea cererii introductive.

Cu privire la eventuala obligare a instituţiei recurente la plata cheltuielilor de judecată, solicită respingerea cererii, sau cel puţin cenzurarea cuantumului acestora.

În lumina dispoziţiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., instanţa este îndreptăţită să aprecieze în ce măsură onorariul părţii intimate trebuie suportat de partea căzută în pretenţii, faţă de întinderea pretenţiilor şi de complexitatea cauzei.

Prin reducerea onorariului plătit de către intimaţi apărătorului ales, instanţa nu încalcă prevederile art. 30 din Legea nr. 51/1995 şi nici cele din Statutul profesiei de avocat, contractul de asistenţă juridică producându-şi pe deplin efectele între părţile contractante. Obligaţiile şi întinderea acestora stabilite în contractul de asistenţă/reprezentare juridică rămân neatinse între părţile contractante, instanţa apreciind doar că efectele acestui contract nu ar trebui să se repercuteze asupra terţelor persoane în totalitate.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimata-reclamantă Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu - Iaşi a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 29 iulie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 02 februarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat, în principal, anularea deciziei Comisiei de analiză a contestaţiilor prin care a fost respinsă Contestaţia nr. x/19.11.2019 formulată de reclamantă împotriva deciziei de respingere a proiectului "Cercetări privind identificarea fenotipică şi genotipică pe bază de markeri a populaţiei de taurine din rasa Sură de stepă din diferite areale de creştere în vederea asigurării managementului durabil al rasei"- cod 8.2.5.; anularea rezultatului evaluării Proiectului - respectiv a deciziei MADR de respingere a Proiectului, aferent evaluării tehnico-ştiinţifice - etapa I a evaluării; constatarea de către instanţă a caracterului eligibil al Proiectului, a întrunirii punctajului peste minimul necesar de 50 de puncte necesar finanţării Proiectului în ce priveşte partea ştiinţifică, precum şi constatarea caracterului eligibil la finanţare a elementelor economico-financiare şi manageriale ale Proiectului, prin întrunirea punctajului minim; obligarea pârâtului la încheierea Contractului de finanţare a Proiectului.

În subsidiar, a solicitat, anularea deciziei Comisiei de analiză a contestaţiilor prin care a fost respinsă Contestaţia nr. x/19.11.2019 formulată de reclamanta împotriva deciziei de respingere a proiectului "Cercetări privind identificarea fenotipică şi genotipică pe bază de markeri a populaţiei de taurine din rasa Sură de stepă din diferite areale de creştere în vederea asigurării managementului durabil al rasei"- cod 8.2.5. propus de reclamanta în cadrul Planului Sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2019-2022, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2022 (denumit în continuare "Proiectul"); anularea rezultatului evaluării Proiectului - respectiv a deciziei MADR de respingere a Proiectului, aferent evaluării tehnico-ştiinţifice - etapa I a evaluării; constatarea de către instanţă a caracterului eligibil al Proiectului, a întrunirii punctajului peste minimul necesar de 50 de puncte necesar finanţării Proiectului în ce priveşte partea ştiinţifică, precum şi constatarea caracterului eligibil la finanţare a elementelor economico-financiare şi manageriale ale Proiectului, prin întrunirea punctajului minim.

Pentru situaţia în care pârâtul nu a efectuat evaluarea economico-financiară, solicită obligarea acestuia la reluarea procedurii de evaluare a proiectului, cu o comisie de evaluare cu competentă pentru problematici ştiinţifice specifice domeniului genomicii şi conservării resurselor genetice animale, de la etapa I - evaluarea tehnico-ştiinţifică şi continuarea evaluării cu etapa II - economico - financiară şi semnarea Contractului de finanţare a Proiectului.

Prima instanţă a admis, în parte, cererea dedusă judecăţii, a anulat, în parte, lista ofertanţilor câştigători şi necâştigători (Formular 7), în ceea ce priveşte poziţia 10 (respingerea proiectului reclamantei, în etapa I); rezultatele contestaţiilor depuse în urma evaluării ofertelor, în ceea ce priveşte poziţia 3 (respingerea contestaţiei reclamantei, în etapa I) şi a obligat pârâtul să reevalueze motivat proiectul reclamantei, de la etapa I (evaluare tehnico-ştiinţifică).

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că din analiza fişelor individuale de evaluare, rezultă că unele punctaje nu conţin niciun comentariu (argumentare), iar alte punctaje sunt superficial comentate (argumentate), context în care a apreciat că nu a fost îndeplinită corespunzător obligaţia de motivare/argumentare/comentare a fiecărui punctaj acordat proiectului, pentru fiecare criteriu de evaluare al ofertei tehnice. Ca atare, identitatea fişelor de evaluare ale membrilor C. şi D. şi lipsa unei argumentaţii reale în cazul fişei de evaluare a membrului E. duc la aceeaşi concluzie că şi în privinţa evaluării iniţiale, respectiv încălcarea prevederilor referitoare la obligaţia de argumentare a punctajelor.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Cu privire la recursul declarat de către recurentul-pârât prin care se invocă dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Subsumat acestui motiv de recurs, recurentul-pârât critică hotărârea primei instanţe pentru greşita aplicare a normelor de drept material ce vizează prevederile Ordinului nr. 4729/2004 privind aprobarea modelului termenilor de referinţă şi modelului contractului de finanţare pentru proiecte din Planul Sectorial, anexa I, art. 2.5.2., lit. a), precum şi cele referitoare la "descrierea procedurii de evaluare a ofertelor, Faza evaluării individuale: Etapa 1 - evaluarea tehnico - ştiinţifică (formularul B) din Nota nr. 264.739/22.10.2019 privind: evaluarea şi monitorizarea de specialitate a proiectelor cuprinse de Planul Sectorial - ADER 2022, aprobat prin OM nr. 341/2019", care, în opinia recurentului-pârât, nu au fost interpretate corect de către prima instanţă.

În cauza de faţă acest motiv nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanţă a dat-o dispoziţiilor legale este corectă.

Pe de o parte, Înalta Curte constată că prin motivele de recurs, recurentul-pârât apreciază că membrii comisiilor de evaluare/reevaluare şi-au îndeplinit atribuţiile completând documentaţia cu privire la evaluarea ofertei, justificând punctajul, argumentat numai la subcriteriile pe care aceştia le-au considerat semnificative pentru criteriul pentru care se făcea evaluarea, iar pe de altă parte se observă că nu se combate în vreun fel şi nu s-au adus critici concrete referitoare la concluziile primei instanţe conform cărora "unele punctaje nu conţin niciun comentariu (argumentare), iar alte punctaje sunt superficial comentate (argumentate)".

Astfel, în mod corect a reţinut prima instanţă că obligaţia de argumentare a punctajului acordat, respectiv ataşarea unui comentariu în dreptul punctajului este prevăzută şi în "Nota nr. 264.739/22.10.2019 privind evaluarea şi monitorizarea de specialitate a proiectelor cuprinse în Planul Sectorial ADER 2022, aprobat prin OM nr. 341/2019, cu modificările şi completările ulterioare", la pct. I.3.2, unde se prevede în mod concret că "fiecare evaluator acordă o notă, în intervalul stabilit în formularul nr. 3-Fişa de evaluare individuală tehnico-ştiinţifică şi economico-financiară şi managerială a propunerii de proiect, pentru fiecare criteriu examinat şi argumentează punctajul acordat"

În concret, membrii comisiei de evaluare nr. 10, respectiv domnii F., G. şi H. au întocmit câte o fişă de evaluare individuală (Formularul nr. 3), în data de 12.11.2019, în care au acordat punctaje pentru fiecare criteriu de la rubrica B (Evaluarea tehnico-ştiinţifică a propunerii), şi, deşi acestea au fost întocmite separat, în mod corect a reţinut prima instanţă maniera succintă şi superficială a comentariilor, după cum urmează: fişa de evaluare întocmită de domnul F. conţine comentarii doar la 4 din cele 13 note acordate, iar argumentele sunt exprimate într-o forma foarte succintă, conţinând practic doar formula concluzivă:

"grad scăzut de performanţa", " risc crescut", "rezultate de cercetare inovare scăzute" şi "nu se poate realiza rezultatul scontat" pentru care a acordat 45 de puncte; fişa de evaluare întocmită de domnul G. care a acordat acelaşi punctaj - 45 de puncte conţine aceiaşi argumentare concluzivă:

"grad scăzut de originalitate", "complexitatea tehnică şi ştiinţifică...", "nivelul parametrilor de performanţă scăzut", "rezultate irelevante", " nu poate fundamenta PAC 2020", "în mică măsură", iar domnul şi H. deşi a acordat un punctaj mai mare - 54 de puncte, argumentele prezentate sunt aproape ilizibile, neînţelegându-se raţionamentul evaluatorului.

În acest context, în mod corect a reţinut prima instanţă că obligaţia de motivare/argumentare/comentare a fiecărui punctaj acordat proiectului, pentru fiecare criteriu de evaluare al ofertei tehnice nu a fost îndeplinită corespunzător.

Aceleaşi aspecte rezultă şi în cazul fişelor de evaluare întocmite de membrii comisiei de soluţionare a contestaţiei, respectiv domnii C. şi D. care nu au argumentat decât 2 din cele 13 punctaje, comentariile fiind făcute la aceleaşi două rubrici şi conţinând exact aceeaşi exprimare: B.1.2. (grad de complexitate scăzut) şi B.2.2. (grad scăzut de obţinere a rezultatelor), iar identitatea fişelor de evaluare ale membrilor şi lipsa unei argumentaţii reale duc la aceiaşi concluzie ca şi în privinţa evaluării iniţiale, respectiv încălcarea prevederilor referitoare la obligaţia de argumentare a punctajelor.

Concluzionând, Înalta Curte constată că deşi recurentul-pârât este de acord că argumentele menţionate în fişele de evaluare au fost succinte şi numai pentru anumite subcategorii de evaluare, consideră fără temei că această împrejurare nu înseamnă că evaluarea/reevaluarea a fost efectuată în mod neprofesional sau defectuos de către membrii celor două comisii şi, pe cale de consecinţă, va înlătura argumentele conform cărora modul de lucru, analiză, evaluare şi argumentare este atributul autorităţii contractante, care constituie comisiile de evaluare şi elaborează Regulamentul de funcţionare a comisiilor de evaluare a ofertelor.

În ceea ce priveşte solicitarea de respingere sau cenzurare a cuantumului cheltuielilor de judecată formulată de recurentul-pârât, Înalta Curte constată că intimata-reclamantă nu a formulat o astfel de cerere, context în care, nu poate fi analizată o astfel de eventualitate de către instanţa de recurs.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului-pârât sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împotriva sentinţei nr. 1451 din 23 decembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 februarie 2022.