Local tax authority's revision rejected; corrected ruling on building tax refunds stands.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Litigation Section) rejected as unfounded the requests for revision filed by the local tax authorities against its prior decisions, thereby leaving fully in force the final ruling that had annulled local tax assessment and accessories decisions (building tax) and ordered restitution of the effective payments to the taxpayer. The revision, based on Article 509(1)(1) and (5) of the Civil Procedure Code, challenged the amount of accessories ordered to be returned, arguing the taxpayer had actually paid less than the assessed sum because late-payment penalties had been cancelled at a 73.3% rate under Government Emergency Ordinance no. 44/2015. The court held that the alleged "extra petita" issue had already been cured by an interlocutory order dated 15 April 2021 correcting a material error in the dispositive part, which properly limited restitution to the sums actually paid (e.g., 2,517,788 RON in accessories instead of erroneously stated 9,205,831.43 RON), so the court had ruled within the limits of the claims; the newly invoked document was also irrelevant because the previous ruling—as corrected—already reflected the effective payment amounts.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 8 din O.U.G. nr. 44/2015, art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ, art. 509 din C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004; Local tax authority's revision rejected; corrected ruling on building tax refunds stands: The revision, based on Article 509(1)(1) and (5) of the Civil Procedure Code, challenged the amount of accessories ordered to be returned, arguing the taxpayer had actually paid less than the assessed sum because late-payment penalties had been cancelled at a 73.3% rate under Government Emergency Ordinance no. 44/2015. The court held that the alleged "extra petita" issue had already been cured by an interlocutory order dated 15 April 2021 correcting a material error in the dispositive part, which properly limited restitution to the sums actually paid (e.g., 2,517,788 RON in accessories instead of erroneously stated 9,205,831.43 RON), so the court had ruled within the limits of the claims; the newly invoked document was also irrelevant because the previous ruling—as corrected—already reflected the effective payment amounts.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedTemeiul legal al soluției adoptate asupra revizuirii, citat explicit în considerentele finale înainte de dispozitiv.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2021
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea supusă revizuirii
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 3680 din 21 iulie 2020, a admis recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva sentinţei nr. 56/CA din 16 martie 2017 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa recurată şi rejudecând cauza, a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâţii Primarul oraşului Năvodari şi Direcţia Economică - Serviciul de Impozite şi Taxe Locale, Control şi Executare Silită al oraşului Năvodari.
Totodată, a anulat Dispoziţia nr. 117/26.01.2016 emisă de Primarul oraşului Năvodari, Decizia de impunere nr. x/19.11.2015, Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. x/19.11.2015 şi Decizia referitoare la obligaţii de plată accesorii nr. x/21.12.2015 emise de Direcţia Economică - Serviciul de Impozite şi Taxe Locale, Control şi Executare Silită al oraşului Năvodari.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de recurs a reţinut, în esenţă, că deşi prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt fiscală, totuşi nu a interpretat şi aplicat adecvat dispoziţiile legale incidente în ceea ce priveşte efectul înregistrării în contabilitatea societăţii a valorii rezultate din reevaluarea imobilelor, iar reclamanta, chiar dacă a achitat benevol debitul principal, avea dreptul de a cere instanţei de contencios administrativ să examineze legalitatea actelor administrativ fiscale atacate.
În concluzie, a reţinut că în mod nelegal organul fiscal a înlăturat efectele rapoartelor de evaluare a imobilelor din 31.12.2009 şi din 31.12.2011 depuse de recurenta-reclamantă, împrejurare care conduce la anularea actelor administrativ-fiscale contestate, accesoriile urmând soarta debitului principal, reţinându-se caracterul fondat al criticilor formulate de reclamantă întemeiate pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 319 din 21 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea petentei S.C. A. S.A şi a dispus completarea dispozitivului Deciziei nr. 3680 din 21 iulie 2020 a aceleiaşi instanţe, în sensul că a dispus obligarea intimatelor - pârâte Primăria oraşului Năvodari şi Direcţia Economică Serviciul de Impozite şi Taxe Locale Control şi Executare Silită al oraşului Năvodari la restituirea către recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. a următoarelor sume plătite în temeiul actelor administrativ fiscale anulate: 11.204.322,33 RON, cu titlu de impozit clădire, 9.205.831,43 RON accesorii, calculate până la data de 19.11.2015 şi 224.086,4 RON accesorii ulterior impuse până la data plăţii efective, ca o consecinţă a anulării actelor administrative atacate, prin decizia a cărei completare s-a dispus.
2. Exercitarea căii extraordinare de atac a revizuirii
Împotriva acestei hotărâri, recurenţii-pârâţi Primarul Oraşului Năvodari şi Direcţia Economică - Serviciul de Impozite şi Taxe Locale Năvodari au formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi pct. 5 din C. proc. civ.
2.1. Referitor la motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., revizuenţii au susţinut că instanţa de recurs nu a constatat, în ceea ce priveşte suma datorată cu titlu de accesorii, faptul că suma achitată efectiv de către recurenta-reclamantă nu a fost în cuantum de 9.205.831,43 RON, astfel cum s-a stabilit în Decizia referitoare la obligaţiile de plata accesorii nr. x/19.11.2015 şi Decizia referitoare la obligaţii de plata accesorii nr. x/21.12.2015, ci de 2.517.788 RON.
Astfel, a suma plătită efectiv de către reclamantă în ceea ce priveşte cuantumul penalităţilor este de 2.517.788 RON, întrucât, în baza Deciziei de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr. x/29.12.2015 emisă de Direcţia Economică - Serviciul de Impozite şi Taxe Locale Năvodari în baza cererii reclamantei nr. x/23.12.2015, a beneficiat de prevederile HCL nr. 485/21.12.2015 cu privire fa aprobarea aplicării prevederilor O.U.G. nr. 44/2015 şi art. 8 din O.U.G. nr. 44/2015, în sensul anularii majorărilor de întârziere, în cota de 73,3% aferente obligaţiilor de plată principale restante la 30 septembrie 2015, în suma totală de 6.912.130 RON.
Aşa fiind, având în vedere faptul că instanţa de recurs a admis cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 3680/21.07.2020 dispunând restituirea de către pârâte a sumelor efectiv plătite de către reclamantă în temeiul actelor administrativ-fiscale anulate, în considerarea faptului că reclamanta a achitat cu titlu de penalităţi o suma mai mică decât cea menţionată în actele administrative fiscale anulate, motivat de faptul că aceasta a beneficiat de prevederile O.U.G. nr. 44/2015 în sensul anularii majorărilor de întârziere în cota de 73,3%, recurenţii au apreciat că instanţa de recurs a dat mai mult decât s-a cerut, pronunţând o soluţie nelegală care trebuie revizuită în raport cu art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.
2.2. În ceea ce priveşte motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., revizuenţii au apreciat că se impune a fi analizată cererea în raport de înscrisurile care dovedesc valoarea reală a accesoriilor achitate de către reclamantă, situaţia expusă putându-se încadra şi în acest caz de revizuire.
Totodată, au precizat că respectivele înscrisuri nu au fost depuse la dosarul de recurs, pentru că au apreciat că instanţa de recurs nu avea căderea sa se pronunţe şi cu privire la sumele ce se impuneau a fi restituite ca urmare a anularii deciziilor de impunere şi de calcul al accesoriilor, aceasta fiind obligaţia organului fiscal.
În acest sens, au făcut trimitere la înscrisul nou reprezentat de Decizia nr. 37096/29.12.2015 emisă de Direcţia Economica - Serviciul Impozite si TaxeNăvodari, prin care s-a acordat reclamantei anularea majorărilor de întârziere, în cota de 73,3% aferente obligaţiilor de plată principale restante, scutire acordată în baza O.U.G. nr. 44/2015, apreciind că îmbracă natura juridică a unui înscris nou care nu a fost avut în vedere de instanţa la momentul pronunţării soluţiei, fiind incident cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
În concluzie, revizuenţii au solicitat admiterea cererii de revizuire, cu consecinţa schimbării în parte a Deciziei nr. 3680/2020 în sensul menţionării sumelor efectiv plătite de către recurenta-reclamantă în ceea ce priveşte cuantumul penalităţilor ca fiind în suma de 2.517.788 RON, iar nu în suma de 9.205.831,43 RON cum s-a menţionat în dispozitivul Deciziei de completare a dispozitivului Deciziei nr. 3680/2020.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra revizuirii
Examinând cererea de revizuire, în raport cu motivele invocate şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că este nefondată.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 509 din C. proc. civ., iar dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare.
1.1 Cu privire la motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.
În temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Cazul de revizuire invocat - art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. - este expresia principiului disponibilităţii, precum şi a obligaţiei instanţei de a soluţiona şi de a se pronunţa asupra tuturor pretenţiilor deduse judecăţii.
Acest caz de revizuire cuprinde trei ipoteze: extra petita (instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut), minus petita (instanţa nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut) şi plus petita (instanţa a dat mai mult decât s-a cerut).
În cauză, revizuenta a invocat ipoteza plus petita (instanţa a dat mai mult decât s-a cerut), în considerarea faptului că instanţa de recurs, ca urmare a admiterii cererii de completare a dispozitivului Deciziei nr. 3680/21.07.2020, a dispus restituirea de către pârâte a sumelor efectiv plătite de către reclamantă în temeiul actelor administrativ-fiscale anulate, însă reclamanta a achitat cu titlu de penalităţi o suma mai mică decât cea menţionată în actele administrative fiscale anulate, motivat de faptul că aceasta a beneficiat de prevederile O.U.G. nr. 44/2015 în sensul anularii majorărilor de întârziere în cota de 73,3%, astfel, suma achitată efectiv de către recurenta-reclamantă nu a fost în cuantum de 9.205.831,43 RON, cum s-a menţionat în dispozitivul deciziei de completare a dispozitivului Deciziei nr. 3680/2020, ci a fost în cuantum de 2.517.788 RON.
Înalta Curte constată că în cauză nu este incident motivul de revizuire art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. invocat, având în vedere că instanţa de recurs a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei 319 din 21 ianuarie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, secţia de contencios administrativ şi fiscal prin care s-a completat dispozitivului Deciziei nr. 3680 din 21 iulie 2020 a acestei instanţe.
Astfel, prin încheierea din 15 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis e cererea petentei Primăria oraşului Năvodari şi a dispus îndreptarea erorii materiale a dispozitivului deciziei nr. 319 din 21 ianuarie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în sensul că:
În loc de:
"dispune obligarea intimatelor - pârâte Primăria oraşului Năvodari şi Direcţia Economică Serviciul de Impozite şi Taxe Locale Control şi Executare Silită al oraşului Năvodari la restituirea către recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. a următoarelor sume plătite în temeiul actelor administrativ fiscale anulate, 11.204.322,33 RON, cu titlu de impozit clădire, 9.205.831,43 RON accesorii, calculate până la data de 19.11.2015 şi 224.086,4 RON accesorii ulterior impuse până la data plăţii efective.", se va menţiona:
"Exonerează recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. de obligaţia de plată a următoarelor sume: 11.204.322,33 RON, cu titlu de impozit clădire, 6.740.880,59 RON accesorii calculate până la data de 31.12.2014, 2.464.950,84 RON accesorii calculate pentru perioada 1.01.2015-19.11.2015 şi 224.086,4 RON accesorii calculate pentru perioada 1.12.2015-21.12.2015, stabilite prin actele administrativ fiscale anulate.
Obligă intimatele-pârâte Primăria oraşului Năvodari şi Direcţia Economică Serviciul de Impozite şi Taxe Locale Control şi Executare Silită al oraşului Năvodari la restituirea către recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. a sumelor efectiv plătite în temeiul actelor administrativ fiscale anulate, respectiv: 11.204.322 RON impozit clădire achitat cu OP nr. x/18.12.2015, 1.799.815 RON accesorii achitate cu OP nr. x/18.12.2015, 658.142 RON accesorii achitate cu OP nr. x/18.12.2015 şi 59.831 RON accesorii achitate cu OP nr. x/21.12.2015."
Instanţa de recurs a reţinut că se impune admiterea cererii de îndreptare a erorii materiale, având în vedere că potrivit actelor depuse la dosar, A. S.A. a achitat doar un procent de 26,7% din cuantumul obligaţiilor fiscale stabilite prin deciziile anulate, context în care s-a impus, evident, restituirea doar a sumelor efectiv achitate.
Prin urmare, aspectele invocate de către revizuenţi au fost soluţionate prin încheierea din 15 aprilie 2021, prin care s-a îndreptat eroarea materială strecurată în decizia instanţei de recurs, în sensul că suma achitată efectiv de către recurenta-reclamantă cu titlu de accesorii a cărei restituire s-a dispus este în cuantum de 2.517.788 RON şi nu de 9.205.831,43 RON cum eronat se menţionase.
Înalta Curte reţine astfel că, în cauză, instanţa de recurs s-a pronunţat în limitele învestirii, ţinând cont de normele de procedură civilă şi de cele ale art. 8 raportat la art. 18 şi art. 20 din Legea nr. 554/2004.
1.2. Cu privire la motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor".
Înalta Curte constată că înscrisul invocat de revizuenţi în susţinerea acestui caz de revizuire, reprezentat de Decizia nr. 37096/29.12.2015 emisă de Direcţia Economica - Serviciul Impozite si TaxeNăvodari, prin care s-a acordat reclamantei anularea majorărilor de întârziere, în cota de 73,3% aferente obligaţiilor de plată principale restante, scutire acordată în baza O.U.G. nr. 44/2015, nu este relevant în raport cu soluţia adoptată, instanţa de recurs constatând, pe baza actelor depuse la dosar, că recurenta-reclamanta a achitat doar un procent de 26,7% din cuantumul obligaţiilor fiscale stabilite prin deciziile anulate, astfel cum rezultă din încheierea de îndreptare a erorii materiale pronunţată în data de 15 aprilie 2021.
Prin urmare, nici acest motiv de revizuire nu este incident.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra revizuirii
Pentru considerentele expuse şi ţinând seama de prevederile art. 509 şi art. 513 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii Primarul Oraşului Năvodari şi Direcţia Economică - Serviciul de Impozite şi Taxe Locale Năvodari împotriva Deciziei nr. 3680 din 21 iulie 2020 completată prin Decizia nr. 319 din 21 ianuarie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2016, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 18 noiembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.