Ministry's cassation appeal declared null and void for lack of motivation, upholding annulment of school inspector general's performance evaluation

Şedinţa publică din data de 2 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată şi parcursul cauzei în primă instanţă

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 24 septembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, solicitând instanţei anularea fişei de evaluare nr. 829/30.01.2018 privind activitatea managerială desfăşurată ca inspector şcolar general în perioada 01.09.2016 - 31.08.2017, prin care i s-a acordat un punctaj de 87 şi calificativul " Bine", precum şi a deciziei (adresei) nr. 1078/27.03.2018, prin care i-a fost soluţionată contestaţia administrativă nr. 15366/28.02.2018, în sensul reevaluării activităţii manageriale desfăşurate ca inspector şcolar general în perioada 01.09.2016 - 31.08.2017 şi acordării unui punctaj de 87,5 puncte, corespunzătoare calificativului "Bine", întrucât procedura de evaluare şi stabilire a calificativului a fost grav viciată. De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea la reevaluarea activităţii manageriale pe care a desfăşurat-o în perioada 01.09.2016 - 31.08.2017, modificarea punctajului şi acordarea calificativului corespunzător noului punctaj acordat, cu respectarea metodologiei prevăzute de OMEN nr. 4315/2014, precum şi suspendarea executării actelor administrative - fişa de evaluare anuală pentru anul şcolar 2016 - 2017 şi cea de reevaluare ca urmare a contestaţiei administrative nr. 15366/28.02.2018 prin adresa MEN nr. x/27.03.2018, acte emise de pârât pe numele A., până la soluţionarea irevocabilă a acestui dosar.

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 459 din 11 octombrie 2018, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare a executării actelor administrative, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 210 din 16 mai 2019, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, având ca obiect anulare acte administrative, a anulat adresa nr. x/27.03.2018, emisă de pârât conţinând soluţia adoptată la contestaţia formulată de reclamant şi înregistrată sub nr. x/28.02.2018, a anulat fişa de evaluare nr. 829/30.01.2018 privind evaluarea activităţii manageriale a reclamantului şi a obligat pârâtul să procedeze la evaluarea activităţii manageriale a reclamantului pentru perioada 01.09.2016 - 31.08.2017, cu respectarea prevederilor legale.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile menţionate în punctul I.2 anterior, a formulat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, prin care, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecarea fondului, respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, că a respectat întocmai prevederile legale cu privire la evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de domnul A..

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului, faţă de neîndeplinirea conformă a obligaţiei de motivare, iar, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486, coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 1 noiembrie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 2 februarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-reclamant A. prin întâmpinare, Înalta Curte o apreciază întemeiată, pentru următoarele considerente:

Prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. impun părţii care formulează recurs obligaţia de a expune motivele de nelegalitate pe care îşi întemeiază calea extraordinară de atac şi dezvoltarea lor, sub sancţiunea nulităţii stipulată în alin. (3) al aceluiaşi text normativ.

De asemenea, prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ., legiuitorul a reglementat incidenţa aceleiaşi sancţiuni a nulităţii şi pentru nemotivarea recursului, înţeleasă atât drept context în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută de alin. (1) al articolului menţionat), dar şi în situaţia în care argumentele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 (ipoteză reglementată de alin. (2) al art. 489 C. proc. civ.).

Având în vedere scopul căii extraordinare de atac a recursului, astfel cum este acesta reglementat de prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., ce dispun că:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", Înalta Curte arată că, pentru a se putea reţine îndeplinirea, de către partea care promovează recursul, a obligaţiei de motivare, este necesar ca, prin calea de atac exercitată, partea să învedereze, plecând de la aspectele statuate de prima instanţă, care sunt aspectele de nelegalitate, dintre cele expres şi limitativ reglementate de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., pe care le apreciază incidente cauzei.

Mai mult, cererea de recurs trebuie să cuprindă atât arătarea motivelor de casare, cât şi dezvoltarea lor, neputându-se limita la o simplă indicare formală a dispoziţiilor normative aplicabile, condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând formularea unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli apreciate de parte ca fiind săvârşite de instanţă, în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Nu îndeplineşte cerinţa motivării, cererea de recurs care se rezumă la reiterarea susţinerilor sau apărărilor formulate de parte în faţa instanţei de fond, fără a fi avute în vedere cele statuate de instanţă şi fără a fi prezentate reale critici aduse raţionamentului urmat de instanţa de fond pentru pronunţarea hotărârii atacate.

Aplicând astfel de considerente teoretice contextului prezentei cauze, Înalta Curte constată că deşi recurentul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale înţelege să invoce, în debutul cererii, prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în motivarea căii de atac promovate, sus indicata parte se rezumă la a relua aproape identic apărările realizate în faza de judecată a fondului, inclusiv prin simpla redare a textului prevederilor art. 2 alin. (2) din Anexa la OMEN nr. 4315/2014, art. 3 şi art. 7 alin. (2) din OMEN nr. 4315/2014. Astfel, recurentul nu indică niciun argument care să poată fi calificat drept critică de nelegalitate adusă modului în care instanţa de fond a aplicat şi interpretat normele de drept material incidente cauzei.

O atare critică ar fi presupus indicarea unor argumente prin care recurentul să justifice raţiunile pentru care consideră că măsurile adoptate de instanţa fondului reprezintă rezultatul încălcării sau o greşită aplicare a normelor de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ., cu indicarea concretă a criticilor formulate în raport de soluţia recurată.

Motivarea imprecisă sau generală, fără o legătură concretă cu soluţia pronunţată de instanţa de fond, echivalează cu nemotivarea căii de atac, respectiv cu neîndeplinirea, de către parte, a obligaţiei reglementate de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., aspect ce atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Întrucât recurentul nu a formulat critici care să permită stabilirea unei legături a acestora cu soluţia pronunţată de prima instanţă, acesta rezumându-se la expunerea unor afirmaţii, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanţa pe care o prezintă în raport cu soluţia instanţei de fond, Înalta Curte va admite excepţia invocată de intimatul - reclamant A., prin întâmpinare şi va constata incidenţa, în cauză, a sancţiunii nulităţii recursului.

În raport de cele prezentate mai sus, se reţine că recursul formulat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 210 din 16 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal nu îndeplineşte cerinţa prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., astfel că, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., acesta urmează a fi anulat ca nemotivat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul - reclamant A..

Anulează recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 210 din 16 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 februarie 2022.