Administrative jurisdiction established for state compensation claim against veterinary authority in negative competence conflict
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Mureș Court of First Instance, Administrative and Fiscal Section, overturning the conflicting declinations between the Odorheiu Secuiesc Court and the Târgu Mureș Court of Appeal; the underlying dispute involved a claim by a beneficiary against the National Sanitary-Veterinary and Food Safety Authority (ANSVSA) and the Harghita County Directorate (DSVSA) for the payment of a statutory allowance of 10,000 RON under Emergency Ordinance No. 117/2020, which the ICCJ classified as a public law matter rather than a public procurement issue. The court determined that the dispute constituted an administrative legal relationship involving a public authority’s obligation to pay a legal compensation, making it subject to administrative jurisdiction rather than civil, and applied the public order nature of competence to designate the competent administrative court despite the Civil Procedure Code not explicitly providing for the investment of a third court instance in such conflicts.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 135 C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Administrative jurisdiction established for state compensation claim against veterinary authority in negative competence conflict: 117/2020, which the ICCJ classified as a public law matter rather than a public procurement issue. The court determined that the dispute constituted an administrative legal relationship involving a public authority’s obligation to pay a legal compensation, making it subject to administrative jurisdiction rather than civil, and applied the public order nature of competence to designate the competent administrative court despite the Civil Procedure Code not explicitly providing for the investment of a third court instance in such conflicts.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for resolving the negative conflict of competence by determining the competent court.
Procedural basis governing the resolution of competence conflicts between courts of the same hierarchy.
Procedural basis authorizing the High Court to assign jurisdiction to a court that did not participate in the initial competence conflict.
Full text
Şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2021
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1438/2021 din 7 iunie 2021, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Harghita în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş.
Investită prin declinare, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 77 din 4 octombrie 2021, a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declinat în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc competenţa materială de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Harghita - D.S.V.S.A. Harghita, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin acţiunea ce face obiectul prezentului dosar reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională Sanitara Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Harghita, a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa în cauză să dispună:
- obligarea ANSVSA să aloce din bugetul propriu către pârâta DSVSA Harghita fondurile necesare plătii către reclamanta a sumei prevăzute de O.U.G. nr. 117/2020 pentru luna august 2020;
- obligarea pârâtei Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Harghita la plata sumei de 10.000 RON, aferentă drepturilor cuvenite pentru luna august 2020, în baza O.U.G. nr. 117/2020, precum şi a dobânzii legale calculate asupra sumelor datorate lunar, de la data scadenţei acestora şi până la data plătii efective, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflaţiei calculată pentru aceeaşi perioadă, respectiv de la data scadenţei acestora şi până la data plătii efective; cu cheltuieli de judecată.
Fundamentul juridic al acţiunii este reprezentat de dispoziţiile art. 15 alin. (2) din O.G. nr. 42/2004, astfel cum au fost modificate prin art. IV din Legea nr. 236/2019, art. III din O.U.G. nr. 117/2020.
În speţă, pentru stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei relevante sunt dispoziţiile art. 6 din Anexa nr. 2ind. 1 la O.G. nr. 42/2004 - Prevederi specifice de aplicare a art. 15 din ordonanţă, potrivit cărora:
"(1) Beneficiarii contractelor pentru realizarea activităţilor prevăzute la art. 15 alin. (2) din ordonanţă primesc suma de 10.000 RON, sumă exceptată de TVA, din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin bugetul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza decontului şi a documentelor justificative.
(2) Decontul prevăzut la alin. (1), însoţit de documentele justificative, se depune până pe data de 5 a lunii în curs pentru luna anterioară, iar decontarea sumei respective se realizează în maximum 20 de zile de la depunerea acestuia.
(3) Decontul prevăzut la alin. (1) se depune împreună cu următoarele documente justificative, după caz: (...).
(5) Decontul prevăzut la alin. (1) şi documentele justificative aferente este/sunt verificat/e şi vizat/e de către medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale, care stabileşte, după caz, penalităţile aplicabile conform prevederilor art. 8, înainte de depunerea oficială la registratura concedentului.
(6) Decontul justificativ şi documentele aferente activităţilor prevăzute la alin. (5) sunt verificate, în maximum 5 zile de la depunere, de către Serviciul/Biroul control oficial - sănătate şi bunăstare animală, respectiv de către Serviciul/Biroul economic din cadrul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi aprobat de directorul executiv în vederea realizării plăţii."
Aşadar, verificarea şi aprobarea solicitării de plată a sumei prevăzute de art. IV alin. (1) din Legea 263/2019, precum şi plata acesteia sunt de competenţa direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, instituţii publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea ANSVSA.
În cauza de faţă, verificarea şi soluţionarea cererii de plată formulate de reclamant sunt atributul pârâtei DSVSA Harghita, iar împrejurarea că, alături de aceasta, a fost chemată în judecată şi autoritatea centrală coordonatoare, în calitate de ordonator principal de credite, nu are relevanţă sub aspectul competenţei.
Curtea de apel a apreciat corect că nu ne aflăm în ipoteza unui litigiu privind achiziţiile publice în raport de dispoziţiile legale care instituie o subvenţie în favoarea reclamantei, existenţa unui contract de achiziţie publică (de concesiune) reprezentând doar o premisă a acordării acesteia. Astfel, din expunerea de motive a Legii nr. 236/2019, rezultă că suma de bani reprezintă o compensare a cheltuielilor suportate de medicii veterinari cu activităţi impuse de ANSVSA şi DSVSA (ex. transportul probelor, consilierea crescătorilor de animale etc.), care nu sunt însă remunerate.
Înalta Curte reţine că în speţa dedus judecăţii este un raport de drept administrativ, privind un drept izvorât din lege, în care una dintre părţi este o autoritate publică locală, întrucât art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 asimilează actelor administrative şi refuzul nejustificat al autorităţii, neavând relevanţă, sub aspectul competenţei funcţionale, împrejurarea că reclamanta nu face vreo referire la anularea vreunui act administrativ sau la refuzul autorităţii de rezolvare a unei cereri, astfel cum a apreciat curtea de apel.
Sub aspectul instanţei competente, Înalta Curte reţine că, deşi art. 135 C. proc. civ. nu prevede soluţia învestirii prin regulatorul de competenţă a unei instanţe terţe, în cazul în care niciuna dintre instanţele între care s-a ivit conflictul nu este competentă, această soluţie se impune cel puţin în situaţia în care este vorba despre o competenţă de ordine publică.
O astfel de limitare, ar presupune, ca în acelaşi tip de cauze, născute între acelaşi tip de subiecte de drept, să fie judecate de instanţe diferite, după proceduri diferite, cu compunere diferită şi căi de atac diferite.
Ţinând seama de împrejurarea că în situaţia analizată este vorba de competenţă de ordine publică, precum şi faptul că finalitatea procedurii regulatorului de competenţă este aceea de a stabili instanţa căreia legea îi conferă competenţa de soluţionare a unei pricini, Înalta Curte urmează a constata că, în speţă, Tribunalul Mureş, secţia de contencios administrativ şi fiscal este instanţa căreia îi revine competenţa de a soluţiona cauza.
Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., cu majoritate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Harghita în favoarea Tribunalului Mureş.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 noiembrie 2021.