IT specialist salary parity: Scope of "seniority in function" in cross-referenced salary grids under Law 153/2017

Şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată la data de 28.11.2018 reclamanţii A., B. şi C. în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Instituţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, precum şi în temeiul art. 7 alin. (2) din Anexa V, Cap VIII, Secţiunea I din Legea 153/2017, au solicitat:

1. Admiterea plângerii;

2. Anularea Hotărârii nr. 13 şi a procesului-verbal nr. x/2018 din data de 15.10.2018 a Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, prin care s-a dispus respingerea contestaţiei formulată împotriva deciziei nr. 173 din 28.08.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi subsecvent, admiterea contestaţiei astfel cum aceasta a fost formulată şi anularea în parte a deciziei nr. 173 din 28.08.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi;

3. Emiterea unei noi dispoziţii de salarizare, începând cu data de 23.07.2018, cu încadrarea în grila de salarizare, prin luarea în considerare a prevederilor art. 22 din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 120 alin. (6) din Legea nr. 304/2004 republicată astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018, respectiv cel corespunzător specialiştilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, aferent capitolului I, lit. B), nr. crt. 4, din Anexa V, cu acordarea vechimii în funcţie, precum şi a majorării salariului de bază cu 15% de care beneficiază ceilalţi specialişti, conform pct. 3 din Nota aferentă Anexei VIII - Familia ocupaţională "Administraţie", cap. I din Legea 153/2017, până la încetarea raportului de serviciu;

4. Plata diferenţei dintre venitul calculat potrivit solicitării menţionate anterior şi venitul efectiv plătit, diferenţă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi plata dobânzii legale aferente, de la data scadenţei fiecărui venit lunar până la data plăţii efective;

5. Obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi sumele necesare acordării acestor drepturi salariale;

6. Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu în cuantumul şi specificaţia pe care le va preciza până la finalizarea dezbaterilor.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal -veche, prin sentinţa nr. 189 din 24 iunie 2020, a respins acţiunea formulată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel şi Instituţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanţii C., B. şi A. au declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare arată că instanţa de fond a interpretat în mod greşit actul juridic dedus judecăţii schimbând natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.

La data de 28.08.2018, a fost emisă Decizia nr. 173 din 28.08.2018, prin care au fost stabilite drepturile salariale ce li se cuvin începând cu data de 23.07.2018 (anexa 2).

Salariul de bază al specialiştilor IT ar fi trebuit stabilit conform următoarelor reglementări:

Art. 120 alin. (6) din Legea nr. 304/2004 republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018:

(6) Specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariate ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Art. 22 - din secţiunea 6 capitolului VIII anexa V din Legea nr. 153/2017

(1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

Art. 17 - din Secţiunea 4 a capitolului VIII anexa V din Legea nr. 153/2017 (î) - Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, in raport cu funcţia deţinută, cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitate, precum si cu nivelul instanţei sau al parchetului, după caz, Art. 3 - din Legea nr. 567/2004

(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT.

Art. 60 - din Legea nr. 567/2004

(1) Pentru activitatea desfăşurată, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanţei sau parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi cu alte criterii prevăzute de lege.

În cazul specialiştilor din cadrul PÎCCJ, folosindu-se ca temei prevederile dispoziţiilor art. 22 alin. (2), secţiunea a 6-a, capitolul VIII, Anexa V din Legea cadru 153/2017, salariile de bază s-au stabilit ţinându-se cont de sporul de complexitate a muncii de 15%, specific funcţionarilor publici (categorie din care aceştia fac parte), acest lucru ducând la concluzia că şi nouă specialiştilor IT ar trebui să ne fie luate în considerare la stabilirea salariului de bază şi celelalte drepturi de care beneficiază personalul auxiliar de specialitate, respectiv în raport cu nivelul instanţei sau parchetului) cu vechimea în muncă şi în specialitate. Drept urmare, putem constata că nu este aplicat acelaşi raţionament de construcţie a salariilor pentru specialişti şi specialişti IT.

În concluzie, în aplicarea aceluiaşi articol de lege s-a generat un mod discriminatoriu de stabilire a salariului de bază, între specialiştii care au calitatea de funcţionar public şi specialiştii care au calitatea de personal auxiliar de specialitate, unora aplicându-li-se majorările salariale specifice categoriei de personal din care fac parte, iar celorlalţi nu, cu toate că scopul Legii 207/2018 este tocmai acela de a realiza o salarizare corespunzătoare şi uniformă în baza unor dispoziţii legale speciale.

Prin luarea în considerare a vechimii în specialitate, opinează că nu s-ar adăuga la lege şi nu s-ar proceda la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal, ci s-ar aplica prevederile art. 17 alin. (1) din Secţiunea a 4-a, capitolul VIII, anexa V din Legea-cadru nr. 153/2017:

"Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statului personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcţia deţinută, cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitate, precum şi cu nivelul instanţei sau al parchetului, după caz".

Grila de salarizare la care face trimitere art. 22 alin. (1) din secţiunea a 6-a din Capitolul VIII din Anexa V a legii-cadru 153/2017 (nr. crt. 4, lit. B) cap I anexa V din Legea 153/2017) cuprinde 3 elemente salariale de bază: indemnizaţia lunară, vechimea în muncă şi vechimea în funcţie. Cu alte cuvinte, salariului specialiştilor IT este format din 3 componente şi ar fi contrar legii ca una din cele 3 componente să fie tăiată de angajator.

Totodată, invocă art. 3 din H.G. nr. 706/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

În lumina Deciziei Constituţionale nr. 794 din 15.12.2016, exigenţa egalizării la nivelul maxim ai salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare priveşte familia ocupaţională, indiferent de instituţie sau de autoritate publică, în aceleaşi condiţii de grad/treaptă/gradaţie, situaţie în care ne aflăm şi noi, specialiştii IT din instanţe şi parchete (personal auxiliar de specialitate), salarizaţi pe aceleaşi articole de lege dar cu niveluri diferite de salarizare în aceleaşi condiţii de vechime în muncă si în funcţie. Ori este bine cunoscut că soluţia legislative, a egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim a fost adoptată de legiuitor, la data de 9 aprilie 2015, prin O.U.G. nr. 57/2015, în vederea înlăturării discriminărilor de salarizare, prin acordarea beneficiului angajatului salarizat la un nivel inferior, a dreptului de a fi salarizat la nivel maxim în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale şi apoi prin adoptarea Legii 153/2017, unde se precizează în expunerea de motive, că este necesară pentru eliminarea disfuncţionalităţilor şi inechităţilor salariate existente.

Prin neaplicarea unei salarizări corespunzătoare vechimii în funcţie, se deduce faptul că angajatorul nu recunoaşte experienţa acumulată în funcţia de specialist IT.

Astfel în contextul normei de bază (capitolul I lit. B) nr. crt. 4 din anexa V a cap VIII din legea cadru 153/2017) noţiunea de "vechime în funcţie " are sensul expus în hotărârea instanţei de fond dar în contextul normei de trimitere, pentru a stabili o conexiune legislativă (art. 120 alin. (6) din legea 304/2004 astfel cum a fost modificat prin legea 207/2018 şi respectiv art. 22 alin. (1) cap. VIII din Legea cadru 153/2017), legiuitorul a avut în vedere instituirea, în materia salarizării altor categorii de personal, a unor reglementări similare celor edictate pentru procurori, caz în care consideră că prin "vechime în funcţie" s-a avut în vedere "vechimea în funcţia avută în vedere de norma de trimitere". Ca atare, în cazul specialiştilor IT în privinţa cărora legiuitorul a înţeles să utilizeze o salarizare similară procurorilor cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, prin "vechime în funcţie" se înţelege "vechimea în funcţia de specialist IT".

Această interpretare dă eficienţă drepturilor specialiştilor IT astfel cum acestea sunt prevăzute în dispoziţiile art. 60 din Statutul personalului auxiliar de specialitate adoptat prin Legea nr. 567/2004.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia pronunţată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Prin Decizia nr. 31/2021 din 17 mai 2021, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept admiţând sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2018 a stabilit că, "În interpretarea şi aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la cap. I din anexa nr. V la acelaşi act normativ vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie".

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recurenţii-reclamanţi solicită anularea hotărârii Colegiului de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi nr. 13/2018 din data de 15.10.2018 prin care s-a dispus respingerea contestaţiei formulată împotriva Deciziei nr. 173 din data de 28.08.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.

Drepturile salariale şi vechimea în funcţie sunt stabilite prin acte administrative individuale, emise în executarea legilor care le ordonă şi în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile la data emiterii acestora.

Înlăturarea de la aplicare a unui text de lege în vigoare şi nedeclarat neconstituţional, urmărită de recurenţii - reclamanţi prin acţiunea formulată, sub motivul unei pretinse discriminări prin efectul legii.

Prin Legea nr. 153/2017 s-a dorit crearea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, sistem de salarizare care să fie bazat pe echitate şi coerenţă prin crearea de oportunităţi egale şi remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală a întregului personal din sectorul bugetar.

Potrivit art. 1 alin. (3) din Legea nr. 153/2017:

"începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege."

Prin urmare, ulterior datei de 1 ianuarie, salariile au fost calculate prin raportare la Legea nr. 153/2017, astfel că salariile acordate sub imperiul vechilor reglementări sunt relevante în măsura în care, în funcţie de anumite elemente ale acestora, se fac noile încadrări.

Din coroborarea prevederilor Legii 500/2002 cu cele ale Legii nr. 303/2004, s-a concluzionat că obligaţia încadrării în prevederile art. 25 revine ordonatorului principal de credite bugetare, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit grilele de salarizare pentru fiecare categorie de personal.

Prin Nota nr. x/27.08.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de resurse umane şi documentare se menţionează că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitatea sa de ordonator principal de credite, este ţinut să aplice reglementările legale în vigoare referitoare la salarizarea personalului din cadrul parchetelor, neavând posibilitatea ca, prin interpretarea dispoziţiilor actelor normative în materie, să procedeze la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială, expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal.

Din analiza situaţiei de fapt, se propune ca salariile specialiştilor IT, indiferent de grad şi nivel de parchet, sa fie cele prevăzute în anexa V, capitolul I, lit. B), nr. crt. 4 din Legea - cadru nr. 153/2017, diferenţiate doar de gradaţia pentru vechime în muncă.

În ceea ce priveşte cuantumurile sporurilor, se propune acordarea acestora la nivel maxim de 30%, respectiv 15% cuantum al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate (10% spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi 5% spor pentru confidenţialitate) Şi 15% cuantum al sporului pentru condiţii deosebite de muncă, având în vedere faptul că persoanele salarizate conform Anexei V, ale căror salarii au fost plafonate, beneficiază de sporuri în procent de 30% (nota nr. x/2018).

Răspunderea aplicării prevederilor Legii nr. 153/2017 este reglementată expres de art. 42 din aceasta:

"(1) încălcarea dispoziţiilor prezentei legi privind stabilirea salariilor de bază sau, după caz, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor, soldelor de comandă/salariilor de comandă, indemnizaţiilor de încadrare, indemnizaţiilor lunare, a sporurilor, creşterilor şi a celorlalte drepturi salariale, precum şi acordarea de drepturi fără respectarea prevederilor acesteia atrag, după caz, răspunderea disciplinară sau patrimonială a persoanelor vinovate, potrivit legii.

Potrivit art. 120. alin. (6) din Legea nr. 304/2004 (introdus în 23.07.2018, prin Legea nr. 207/2018):

"Specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de acelea şi drepturi salariate ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice " .

Drepturile salariale ale specialiştilor din cadrul P.Î.C.C.J. sunt stabilite de Legea nr. 153/2017, anexa V, cap. VIII, art. 22, potrivit căruia:

"(1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte."

Din coroborarea celor două texte se observă că salariile de bază ale specialiştilor din P.Î.C.C.J. se stabilesc numai în condiţiile "prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. Crt. 4 " şi ca numai restul elementelor salariale (adică sporuri, compensaţii, prime etc.) sunt împrumutate de la categoria profesională din care fac parte, adică de la personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor (în rândul cărora se numără şi specialiştii IT, potrivit art. 3, alin. (2) din Legea nr. 567/2004).

În consecinţă, faptul că salariile de bază ale personalului auxiliar de specialitate se diferenţiază în raport cu vechimea în funcţia de personal auxiliar devine nerelevant, din moment ce salariile de baza ale specialiştilor se calculează după alte criterii, în baza unei dispoziţii legale speciale.

Astfel, salariile de bază ale specialiştilor se calculează prin raportare la salariile de baza ale procurorilor din cadrul parchetelor cu grad de judecătorie (anexă la cap. I lit. B) nr. Crt. 4)

Salariile de bază ale procurorilor sunt diferenţiate şi în raport vechimea în funcţie, dar este vorba de vechimea în funcţia de magistrat deoarece imediat după tabelul cu salariile de baza ale procurorilor, legiuitorul a inserat Nota nr. 1 unde a precizat că:

"prin vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie."

De aceea, în mod legal, salariile de bază ale recurenţilor-reclamanţi au fost stabilite prin raportare la salariul de bază al procurorului din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie (vechime în funcţie de 0-3 ani), diferenţiat numai în raport de vechimea în muncă. Nu s-a realizat o diferenţiere a salariilor de bază în raport de vechimea în funcţie, fiind luată în calcul o vechime în funcţie de 0-3 ani.

Prin Decizia nr. 31/2021 din 17 mai 2021, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2018 şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la cap. I din anexa nr. V la acelaşi act normativ vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile formulate de recurenţi sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi C., B. şi A. împotriva sentinţei nr. 189 din 24 iunie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 noiembrie 2021.