Eligibility of historic monument rehabilitation funding: Mandatory dual MC/MLPAT attestation for installation plans despite lack of dual-accredited specialists

Şedinţa publică din data de 5 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată, reclamanta Mănăstirea Cetăţuia a formulat, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est, contestaţie împotriva Scrisorii de finalizare a etapei ETF nr. 4630/OI/16.05.2017, solicitând anularea acesteia, constatarea îndeplinirii tuturor criteriilor de conformitate administrativă şi eligibilitate cerute în Ghidul solicitantului - Condiţii generale de accesare a fondurilor în cadrul POR 2014-2020 (cu modificările şi completările ulterioare)/Ghid specific, Prioritatea de Investiţii 5.1 şi obligarea pârâţilor să suporte finanţarea proiectului "Reabilitare şi integrare turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Cetăţuia" în valoare totală de 22.137.572,05 RON, aşa cum rezultă din cererea de finanţare, reprezentând prejudiciul material suferit, respectiv contravaloarea finanţării neaccesate, şi suma de 285.854,55 RON, reprezentând daune materiale constând în contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru realizarea proiectului.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 148/2018 din 3 decembrie 2018, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi, totodată, a respins acţiunea formulată de reclamanta Mânăstirea Cetăţuia, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta Mănăstirea Cetăţuia a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că hotărârea recurată este nelegală, instanţa încălcând şi aplicând greşit prevederile criteriului 37 din cadrul Anexei 3 - Grila de verificare a conformităţii PT - intervenţii asupra monumentelor istorice- "Planşele sunt verificate şi stampilate de verificatori atestaţi MC şi MLPAT pentru cerinţele fundamentale aplicabile stabilite de proiectant, inclusiv pentru cele precizate obligatoriu prin alte acte normative în vigoare", precum şi prevederile art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Comisia de evaluare a proiectului din cadrul ADR Nord Est a reţinut că planşele aferente proiectului tehnic conţin semnătura şi ştampila verificatorului de proiect atestat MLPAT pentru cerinţele implicate, semnătura şi ştampila proiectantului atestat MC pentru specialitatea 5 - Inginerie Instalaţii, dar nu conţin semnătura şi ştampila verificatorilor atestaţi MC pentru specialitatea 5 Inginerie Instalaţii.

Comisia de evaluare a proiectului din cadrul ADR Nord Est a apreciat, în mod eronat, că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de criteriul nr. 37 din Grila PT aferenta Ghidului solicitantului.

În opinia recurentei, respingerea proiectului pe acest motiv s-a făcut în mod abuziv, nelegal, neîntemeiat ş în contradicţie cu dispoziţiile Ghidului solicitantului şi anexelor aferente.

Proiectul "Reabilitarea şi integrarea turistică a ansamblului monumentului istoric Mănăstirea Cetăţuia" prevedea realizarea lucrărilor la instalaţiile electrice, termice şi sanitare. Ştampilarea şi semnarea planşelor aferente lucrărilor de instalaţii de către un verificator care să întrunească toate condiţiile invocate de către comisia de evaluare în motivarea Scrisorii de finalizare a etapei ETF era imposibil de realizat pentru un motiv ce nu poate fi imputat şi anume, un verificator atestat în acelaşi timp MLPAT, MC în domeniul instalaţii termice, electrice, sanitare nu există pe teritoriul României.

Recurenta mai susţine că deşi a arătat şi a depus la dosarul cauzei dovada că cel puţin pentru specialitatea ingineri instalaţii electrice nu este absolut nici un specialist pe teritoriul României care să fi putut ştampila planşele, iar pe celelalte specialităţi erau foarte puţini şi nu erau disponibili pentru numărul mare de proiecte participante, instanţa a apreciat că există specialişti pe inginerie 5 instalaţii, dar nu pe specialităţi.

Recurenta consideră că instanţa de fond a considerat în mod greşit şi nelegal, că planşele aferente instalaţiilor electrice puteau fi semnate de către specialişti în instalaţii termice sau sanitare şi invers.

Aşadar, instanţa validează o cerinţă abuzivă invocată de către pârâţi, cu motivarea că această cerinţă putea fi acoperită pur formal cu specialişti din alte domenii, astfel încât scopul acestei rigori absurde este doar descalificarea şi nu corectitudinea sau conformitatea proiectului.

Recurenta mai precizează că ştampilarea planşelor vizând lucrările de instalaţii de către un verificator MC, i-a fost impusă doar ei, încălcându-i-se dreptul la un tratament corect şi echitabil.

În opinia recurentei, practica ADR Nord Est nu a fost uniformă, corectă şi echitabilă. Aceleaşi cerinţe au fost pentru unii solicitanţi (Mănăstirea Cetăţuia) obligatorii, iar pentru alţi solicitanţi (Primăria Municipiului Iaşi - pentru proiectul de reabilitare a Palatului Braustein) nu au fost impuse.

Din dispoziţiile criteriului 37 din cadrul Anexei 3 - Grila de verificare a conformităţii PT - intervenţii asupra monumentelor istorice - "Planşele sunt verificate si stampilate de verificatori atestaţi MC si MLPAT pentru cerinţele fundamentale aplicabile stabilite de proiectant, inclusiv pentru cele precizate obligatoriu prin alte acte normative în vigoare", nu reiese faptul că planşele privind instalaţiile electrice, termice şi sanitare ar trebui semnate şi stampilate de către verificatori MC si MLPAT, ci doar planşele stabilite de proiectant pentru cerinţele fundamentale. Este lăsat la latitudinea proiectantului să stabilească care sunt cerinţele fundamentale pentru proiectul său. În proiectul care vizează reabilitarea si integrarea turistica a ansamblului monumentului istoric Mănăstirea Cetăţuia, proiectantul a stabilit faptul că instalaţiile nu se restaurează şi nu sunt în nici un caz protejate, neavând nici o semnificaţie culturală. Instalaţiile se înlocuiesc nu se restaurează pentru a fi necesară verificarea planşelor de către specialişti atestaţi MC. În ceea ce priveşte condiţia verificării de către verificatori MLPAT, aceasta a fost îndeplinită, partea de instalaţii din proiect fiind semnată şi stampilată de către verificatori MPLPAT pe toate cele trei domenii de instalaţii: A. - instalaţii termice si climatizare; B. - instalaţii sanitare; C. - instalaţii electrice.

Aşadar, în mod corect proiectantul, care este atestat de către Ministerul Culturii pe toate cele trei domenii de instalaţii (termice, sanitare si electrice) a stabilit că nu se impune verificarea planşelor din proiect referitoare la instalaţii de către verificatori atestaţi MC. În stabilirea criteriilor fundamentale din proiect, proiectantul a ţinut seamă şi de faptul că în România, la momentul întocmirii proiectului, nu exista un verificator atestat MC pentru domeniul instalaţii electrice. Astfel, nici această cerinţă nu putea fi îndeplinită de către nici un solicitant.

Ca urmare a respingerii cererii de finanţare Mănăstirea a suferit un prejudiciu concret, constând în neaccesarea sumei de 22.137.572,05 RON, sumă pe care era îndreptăţită să o primească aşa cum rezultă din cererea de finanţare şi proiectul aferent.

Recurenta mai arată că pe lângă prejudiciul suferit constând în contravaloarea finanţării, Mănăstirea Cetăţuia a realizat cheltuieli cu întocmirea proiectului în valoare de 285.854,55 RON, care reprezintă de asemeni un prejudiciu material cauzat de către pârâţi prin respingerea cererii de finanţare.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinările intimaţilor, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recurenta a criticat respingerea cererii de finanţare pentru proiectul "Reabilitare şi integrare turistică a ansamblului monument istoric Mânăstirea Cetăţuia" pentru neîndeplinirea criteriului 37 din Anexa 3 a Ghidului solicitantului - Grila de verificare a conformităţii PT-intervenţii asupra monumentelor istorice, având următoarea formulare "Planşele sunt verificate şi ştampilate de verificatori atestaţi MC şi MLPAT pentru cerinţele fundamentale aplicabile stabilite de proiectant, inclusiv pentru cele precizate obligatoriu prin alte acte normative în vigoare".

Recurenta a susţinut că din formularea criteriului 37 rezultă că este lăsat la latitudinea proiectantului să stabilească care sunt cerinţele fundamentale pentru proiectul său şi doar acestea se vor ştampila/semna de verificatori, iar pe de altă parte, în cadrul proiectului "Reabilitare şi integrare turistică a ansamblului monument istoric Mânăstirea Cetăţuia" s-a stabilit că instalaţiile obiectivului se înlocuiesc, nu se restaurează, astfel că verificarea acestor planşe de verificatori atestaţi MC nu se impune, în acest sens fiind şi un punct de vedere al Ministerului Culturii.

S-a mai arătat că neştampilarea planşelor vizând instalaţiile de către un verificator atestat MC este singurul motiv găsit de către Comisia de evaluare din cadrul ADR Nord Est, însă invocarea lui are un caracter abuziv, întrucât pe teritoriul naţional nu ar exista un verificator care să fie simultan atestat MLPAT şi MC în specialitatea instalaţii electrice, niciunul dintre cei 5 specialişti acreditaţi MC şi MLPAT doar într-una dintre specialităţi, respectiv instalaţii termice (trei persoane) şi instalaţii sanitare (două persoane), neavând acreditarea de a verifica întreg proiectul, ci doar partea din proiect pentru care au fost atestaţi.

Recurenta consideră că a fost nedreptăţită pentru faptul că a depus odată cu cererea de finanţare şi proiectul tehnic, o fază mult mai avansată, nu doar studiul de fezabilitate (faza DALI) pentru care nu exista motivul de neconformitate invocat de pârâtă.

Înalta Curte constată că recurenta a elaborat proiectul "Reabilitare şi integrare turistică a ansamblului monument istoric Mânăstirea Cetăţuia" având ca scop obţinerea unei finanţări în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5-Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţie 5.1- Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.

Proiectul a fost realizat în raport de "Ghidul solicitantului. Condiţii generale pentru accesarea fondurilor", iar în ceea ce priveşte documentaţia tehnico-economică, pentru a dovedi nivelul calitativ corespunzător, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului recurenta a decis să prezinte documentaţia tip Proiect tehnic.

Prin Scrisoarea de finalizare a etapei ETF nr. 4630/OI/16.05.2017, se reţine că etapa de verificare tehnică şi financiară a fost finalizată, iar proiectul a fost respins ca urmare a neîndeplinirii criteriului 37 din cadrul Anexei 3-Grila de verificare a conformităţii PT-intervenţii asupra monumentelor istorice, care menţiona condiţia ca planşele proiectului să fie verificate şi ştampilate de verificatori atestaţi MC şi MLPAT.

Înalta Curte apreciază că temeinic şi legal s-a reţinut că planşele aferente lucrărilor de instalaţii nu au fost verificate de verificatori atestaţi de Ministerul Culturii pentru specialitatea menţionată. În acest sens, au fost avute în vedere şi prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 422/2001, actualizată, privind protejarea monumentelor istorice, conform cărora:

"Elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare, verificarea tehnică a proiectelor şi dirigentarea lucrărilor se efectuează numai de experţi şi/sau specialişti atestaţi de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu respectarea exigenţelor specifice domeniului monumentelor istorice şi a cerinţelor privind calitatea lucrărilor în construcţii".

În ceea ce priveşte susţinerea recurentei referitoare la caracterul abuziv izvorât din respingerea proiectului, Înalta Curte apreciază că aplicabilitatea pretins nelegală a criteriului nr. 37 din Anexa 3, în sensul că verificarea şi ştampilarea de către un verificator autorizat atât MC, cât şi MLPAT nu ar fi necesară este nefondată, întrucât Ministerul Culturii nu are atribuţii legale în procedurile de evaluare a cererilor de finanţare depuse.

Conform art. 9 din Ordinul Ministerului Culturii nr. 2495/26.08.2010 între domeniile pentru care se solicită atestările experţilor şi verificatorilor tehnici în cadrul protejării monumentelor istorice este prevăzut în mod expres şi (...) e) inginerie instalaţii - 5..., iar prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 dispun de asemenea, fără nicio distincţie, obligativitatea atestării de către Ministerul Culturii, a oricărui specialist care elaborează expertize tehnice, efectuează verificarea tehnică a proiectelor în domeniul protejării monumentelor istorice.

Cerinţele prevăzute în Grila de verificare a conformităţii este necesar să fie îndeplinite în mod cumulativ, astfel că neîndeplinirea oricăreia dintre aceste cerinţe conduce la respingerea proiectului în oricare etapă a analizei acestuia.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a reţinut că cerinţa ca planşele PT să fie verificate de verificatori tehnici atestaţi MC şi MLPAT are un caracter imperativ fiind menţionată în mod expres de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 422/2001, ceea ce determină obligativitatea aspectelor criteriului 37 din grilă, Anexa 3 PT, fără vreo excepţie şi în acelaşi timp, explică atenţionarea expresă asupra respingerii proiectului care nu îndeplineşte aceste condiţii, chiar dacă sunt îndeplinite celelalte cerinţe ale grilei, fiind fără relevanţă natura lucrărilor de realizat asupra monumentelor istorice (înlocuiri, restaurare etc).

Prin urmare, dată fiind inexistenţa vreunei fapte culpabile care să fi fost săvârşită de către intimaţi, în mod corect s-a apreciat că nu se poate pune problema obligării acestora la acoperirea eventualului prejudiciu patrimonial pretins de recurentă, aceeaşi situaţie fiind şi în ceea ce priveşte suma pretinsă reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru realizarea proiectului.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă Mănăstirea Cetăţuia împotriva sentinţei nr. 148/2018 din 3 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 noiembrie 2021.