Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2199/2005 AI generated

Eligibility for ethnic refugee survivor benefits under Law No. 189/2000: validation of displacement to unoccupied territory over disputed location claims

Case Number Decizia nr. 2199/2005
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the County Pension House, upholding the appellate court’s judgment that affirmed the plaintiff’s claim and ordered the defendant to recognize the deceased husband’s status as a refugee and grant him the benefits of Law No. 189/2000 as of January 1, 2004. The dispute centered on the denial of survivor rights to the wife of a deceased individual who had fled his residence during the period of 1 May 1941 to 6 March 1945, with the administrative defendant erroneously arguing the husband had fled to a location under Austro-Hungarian occupation rather than to unoccupied Romanian territory. The court ruled that the husband was a refugee on ethnic grounds who fled to unoccupied Romanian territory, thereby establishing the plaintiff’s entitlement as a surviving spouse to the rights provided by Law No. 189/2000.

Legislator headnote

AI generated

art. 3 din Legea nr. 189/2000, art. 312 C. proc. civ; Eligibility for ethnic refugee survivor benefits under Law No. 189/2000: validation of displacement to unoccupied territory over disputed location claims: Față de considerentele prezentate, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.

Keywords

AI generated
refugee rights right of residence survivor benefits entitlement to benefits established right disputed claim

Cited Legislation

AI generated
art. 3 din Legea nr. 189/2000
13276 din 10 martie 2004, prin care i s-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute de art. 3 din Legea nr. 189/2000.
art. 312 C. proc. civ
Față de considerentele prezentate, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, la 11 mai 2004, reclamanta B.F. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 13276 din 10 martie 2004, prin care i s-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute de art. 3 din Legea nr. 189/2000.

Prin sentința civilă nr. 754 din 1 iunie 2004, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea reclamantei B.F., împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj și a anulat hotărârea nr. 13276 din 10 martie 2004, emisă de pârâtă. A obligat pârâta să recunoască reclamantei, statutul de refugiată pe perioada 1 mai 1941 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 ianuarie 2004, ca succesoare după B.V.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanta este soția supraviețuitoare a defunctului B.V., despre care s-a făcut dovada că în timpul ocupației străine a Ardealului de Nord a fost refugiat din localitatea de domiciliu, pe considerente etnice. Astfel, în perioada 1 mai 1941 - 6 martie 1945, defunctul a fost refugiat în localitatea Dângăul Mare, aflată în teritoriul românesc neocupat.

Împotriva sentinței civile sus-menționate a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj care a susținut că refugiul soțului reclamantei a avut loc în localitatea Căpușu Mare, localitate aflată sub ocupația regimului austro-ungar, nefăcându-se dovada persecuției etnice.

Recursul este nefondat.

Se reține că reclamanta este soție supraviețuitoare a defunctului B.V.

Din probele administrate în cauză, se reține că soțul reclamantei a fost refugiat din localitatea de domiciliu, pe considerente etnice.

Astfel, în perioada 1 mai 1941 - 6 martie 1945, B.V. a fost refugiat în localitatea Dângăul Mare, aflată în teritoriul românesc neocupat, și nu în localitatea Căpușu Mare, astfel cum susține în mod eronat recurenta.

În consecință, în calitate de soție supraviețuitoare, reclamanta B.F. este îndreptățită să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Față de considerentele prezentate, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 754 din 1 iunie 2004, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 aprilie 2005.