Cassation appeal against CNCD discrimination finding for excluding student from international olympiad based on citizenship dismissed as unfounded.

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 7 noiembrie 2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2017, reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale a formulat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, A. şi B., contestaţie împotriva Hotărârii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării nr. 414/12.07.2017, emisă în dosarul nr. x, solicitând admiterea contestaţiei şi anularea hotărârii atacate.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 3338 din 12 iulie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare a cauzei, formulată în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ca neîntemeiată, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, A. şi B., ca neîntemeiată şi a admis cererea de intervenţie voluntară accesorie, formulată în interesul pârâtului B. de intervenientul C..

3. Calea de atac exercitată în cauză

3.1. Împotriva sentinţei civile menţionate în punctul I.2 anterior, a declarat apel reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, prin care a solicitat admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

În susţinerea căii de atac, a arătat reclamantul că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea şi interpretarea greşită a prevederilor O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, consecutivă stabilirii greşite a situaţiei de fapt. A menţionat reclamantul că O.G. nr. 137/2000 reglementează mecanismele prin care orice tip de discriminare poate fi sancţionat şi eliminat, însă, în sentinţa pronunţată, prima instanţă a reţinut eronat că hotărârea nr. 414/12.07.2017, emisă de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin care s-a constatat că Ministerul Educaţiei Naţionale a săvârşit o faptă de discriminare, a fost emisă cu respectarea unor astfel de mecanisme, câtă vreme în cuprinsul acesteia nu a fost descrisă fapta în sine şi nu s-a stabilit legătura de cauzalitate dintre fapta de discriminare, persoana care a săvârşit fapta şi persoana sancţionată.

Totodată, a apreciat recurentul că atât la momentul emiterii hotărârii nr. 414/12.07.2017 cât şi la cel al pronunţării sentinţei atacate, nu au fost avute în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000.

În privinţa situaţiei elevului B., recurentul a arătat că nu poate fi reţinută îndeplinirea condiţiilor impuse de art. 2 din O.G. nr. 137/2000 pentru a se constata existenţa unei fapte de discriminare şi că nu sunt îndeplinite nici elementele constitutive ale contravenţiei, întrucât elevul a participat la etapa naţională a olimpiadei de limba rusă fiind încadrat la nivelul Bl. de către profesorul îndrumător, deşi cunoştinţele lui erau cel puţin nivel de C1, conform descriptorilor de performanţă stabiliţi la nivel european, coroborat cu dispoziţiile art. 5, alin. (4) al Regulamentului specific de organizare şi desfăşurare a olimpiadei, aprobat prin adresa cu nr. x/06.01.2016. În opinia recurentului, profesorul îndrumător ar fi trebuit să facă precizarea încadrării corecte a elevului la momentul înscrierii. A mai susţinut recurentul că acţiunea ministerului a fost determinată de necesitatea înlăturării riscului discriminării restului candidaţilor, deoarece aceştia au concurat la olimpiada naţională cu elevi care se aflau la un nivel superior celui pentru care au fost examinaţi. A învederat recurentul că, prin menţiunea că elevul B. provine din mediul rusesc unde a folosit limba rusă ca limbă maternă, s-a dorit doar o subliniere a aspectului că elevul deţinea cunoştinţe care depăşeau cu mult nivelul cunoştinţelor celorlalţi candidaţi. În aceste împrejurări, s-ar fi creat o inegalitate de şanse între elevi şi s-ar fi încălcat principiul prevăzut în art. 3 lit. j) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind egalitatea de şanse.

Raportat la modalitatea de echivalare a premiilor obţinute de eleva A. în cadrul olimpiadei de Limba Rusă de la Moscova, desfăşurată în perioada 20-26 noiembrie 2016, recurentul a apreciat că nu poate fi constată existenţa unei fapte de discriminare şi nu pot fi apreciate ca îndeplinite nici elementele constitutive ale contravenţiei, întrucât conform adresei x/02.02.2017, eliberată de Institutul "D." din Moscova, eleva A. a obţinut la Olimpiada Internaţională de Limba Rusă de la Moscova diploma de învingător doar la una din cele trei secţiuni ale olimpiadei, iar conform Regulamentului Olimpiadei Internaţionale de Limba Rusă, câştigătorii absoluţi se desemnau în urma obţinerii punctajului maxim la toate cele trei probe din cadrul competiţiei. A subliniat recurentul că, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 536/2016 privind stimularea performanţei înalte din învăţământul preuniversitar, MEN acordă stimulente financiare pentru elevii care au participat la competiţiile internaţionale la nivel mondial, european sau regional şi au obţinut premiul I/medalie de aur, premiul II/medalie de argint, premiu III/medalie de bronz şi menţiune. Ministerul Educaţiei Naţionale a recunoscut performanţele elevilor români participanţi la această competiţie internaţională la nivel mondial prin recompensarea eforturilor lor, a cadrelor didactice îndrumătoare şi a unităţilor de învăţământ de provenienţă, echivalând cu menţiune diplomele obţinute în cadrul Olimpiadei Internaţionale de Rusă la doar una dintre cele trei probe ale acesteia.

3.2. Prin cererea depusă la dosarul cauzei la data de 7 martie 2019, recurentul - reclamant a formulat, în temeiul art. 152 C. proc. civ., raportat la art. 22 alin. (4) din acelaşi cod, o cerere de calificarea a căii de atac a apelului drept recurs.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă în dosarul cauzei, intimatul - pârât B. a invocat, în principal, inadmisibilitatea căii de atac a apelului exercitat de Ministerul Educaţiei Naţionale, precum şi vicii ale memoriului formulat, constând în indicarea unei hotărâri a CNCD ce nu face obiectul cauzei. În subsidiar, în ipoteza recalificării căii de atac exercitate drept recurs, intimatul a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, apreciind, în esenţă, că nu se poate reţine o aplicare sau interpretare eronată a dispoziţiilor normative incidente cauzei, în contextul în care judecătorul fondului a demonstrat că, în speţă, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, elementele constitutive ale faptei de discriminare, existând raport de cauzalitate între criteriul şi tratament, iar autorul unei astfel de fapte este reclamantul, dat fiind că acesta este cel care a exclus elevul din lotul olimpic internaţional pe criteriul cetăţeniei, fără a avea o justificare obiectivă şi fără a exista un scop legitim.

În cauză, a formulat întâmpinare şi intimatul -intervenient C., prin care, evocând aspecte similare celor exhibate de intimatul - pârât B., a invocat, în principal inadmisibilitatea căii de atac a apelului exercitată de Ministerul Educaţiei Naţionale, precum şi vicii constând în indicarea unei hotărâri a CNCD ce nu face obiectul cauzei, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

Totodată, intimaţii C. şi B. au solicitat respingerea cererii recurentului - reclamant de recalificare a cererii de apel drept recurs, apreciind ca nefiind îndeplinite condiţiile impuse de art. 152 C. proc. civ.

5. Răspunsul la întâmpinare

Prin răspunsul la întâmpinare depus în dosarul cauzei, reiterând, în esenţă, aspectele evocate în memoriul de recurs, recurentul - reclamant Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat cenzurarea, în totalitate, a apărărilor formulate de intimaţi, cu consecinţa admiterii căii de atac corect calificate ca fiind recursul.

6. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 8 aprilie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 13 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, de obiectul şi normele legale incidente, dar şi de apărările expuse în întâmpinări, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale este nefondat, pentru următoarele considerente:

1. Cu titlu preliminar, Înalta Curte reţine că prin cererea de chemare în judecată, recurentul - reclamant a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării nr. 414/12.07.2017, emisă în dosarul nr. x/2017, criticând-o prin invocarea unor argumente ce au vizat atât situaţia elevului B., cât şi situaţia elevei A..

Pe de altă parte, din cuprinsul Hotărârii CNCD nr. 414/12.07.2017 rezultă că aspectul soluţionat printr-un astfel de act administrativ a fost cel aferent plângerii formulate de B., din perspectiva unui număr de două capete de cerere, mai precis excluderea petentului din lotul olimpic naţional (pe baza criteriului cetăţeniei) şi refuzul recurentului de a-i recunoaşte intimatului meritele obţinute la concurs (întrucât nu a făcut parte din delegaţia aprobată de minister), capete de cerere pe care CNCD le-a unit şi analizat drept componente ale aceleiaşi faptei de discriminare. În cadrul dosarului administrativ, intimata A. a avut calitatea de intervenientă în favoarea petentului, aceasta solicitând să se constate existenţa faptei de discriminare, prin echivalarea necorespunzătoare a premiilor obţinute la competiţii internaţionale şi nerespectarea Statutului Elevului. Pe cale de consecinţă, prin Hotărârea CNCD nr. 414/12.07.2017 nu a fost reţinută o faptă de discriminare care să privească situaţia elevei A..

Prin sentinţa pronunţată, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată în integralitatea sa, judecătorul fondului examinând, în mod corect, doar chestiunea legalităţii hotărârii CNCD atacate din prisma faptei de discriminare ce îl viza pe elevul B., în contextul în care situaţiei elevei A. (astfel cum a fost descrisă de reclamant prin cererea de chemare în judecată) nu a făcut obiectul Hotărârii CNCD nr. 414/12.07.2017.

Examinând cuprinsul memoriului de apel, recalificat drept recurs, Înalta Curte constată, însă că recurentul a formulat critici ce privesc o pretinsă maniera eronată de interpretare şi aplicare a prevederilor O.G. nr. 137/2000 coroborate cu cele ale H.G. nr. 536/2016 şi în ceea ce priveşte situaţia elevei A.. Deşi recurentul nu a realizat o încadrare a argumentelor invocate în motivele de casare reglementate de art. 488 C. proc. civ. (nesuplinind un astfel de aspect nici prin intermediul răspunsului la întâmpinare), criticile astfel evocate de recurent sunt încadrabile în cazul de casare reglementat de pct. 8 al alin. (1) al art. 488 C. proc. civ.

Pe de altă parte, din analiza aceluiaşi memoriu de recurs, Înalta Curte observă că nu pot fi identificate critici prin care recurentul să fi invocat o nedezlegare integrală, de către prima instanţă, a aspectelor menţionate în cererea de chemare în judecată cu trimitere la situaţia elevei A. (ce ar fi avut vocaţia de a fi încadrate în pct. 5 al alin. (1) al art. 488 C. proc. civ.) şi nici critici prin care recurentul să fi susţinut teza unei nemotivări a sentinţei din perspectiva situaţiei elevei A. (ce ar fi putut fi subsumate pct. 6 al alin. (1) al art. 488 C. proc. civ.).

În acest context, soluţionarea unor critici încadrabile în cazul de casare reglementat de pct. 8 al alin. (1) al art. 488 C. proc. civ. (precum cele invocate de recurent din perspectiva situaţiei elevei A.), nu poate fi realizată, într-o ipoteză precum cea incidentă în prezenta cauză, în lipsa unor critici prin care să fi fost invocată incidenţa sau care să poate fi încadrate în cazurile de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1), pct. 5 sau pct. 6 din C. proc. civ., întrucât soluţionarea unui motiv de recurs prin care este criticată maniera în care prima instanţă a aplicat sau interpretat normele de drept material, presupune, drept condiţie prealabilă, existenţa unor considerente prin care instanţa să fi expus modul în care a înţeles să aplice astfel de prevederi în raport de situaţia de fapt invocată. Lipsa unor astfel de considerente face imposibilă o dezlegare a chestiunii manierei în care instanţa a aplicat norma materială, întrucât nu există obiectul analizei, iar o atare lipsă a considerentelor nu a fost criticată de partea recurentă din litigiul pendinte.

Totodată, Înalta Curte reţine că este corect demersul primei instanţe, învestite cu verificarea legalităţii actului administrativ reprezentat de Hotărârea CNCD nr. 414/12.07.2017, de a limita analiza realizată doar la acele aspecte evocate prin cererea de chemare în judecată ce vizau conţinutul efectiv al unui astfel de act administrativ, fără a se apleca şi asupra argumentelor străine de obiectul cauzei. Pentru aceste motive, instanţa de control judiciar apreciază că nu poate fi realizată o analiză a acelor critici invocate de recurent în memoriul de recurs ce privesc modul de aplicare a prevederilor O.G. nr. 137/2000 coroborate cu cele ale H.G. nr. 536/2016, în raport de situaţia elevei A..

Totodată, Înalta Curte apreciază drept nefondate apărările intimaţilor privind existenţa unor vicii ale căii de atac exercitate, ce ar deriva din indicarea, în litigiul pendinte, a unei hotărâri a CNCD ce nu face obiectul cauzei, apreciind că, din memoriul de apel (recalificat drept recurs), rezultă neechivoc faptul că recurentul a criticat (în limitele indicate anterior) modul în care prima instanţă a dezlegat aspectul legalităţii Hotărârii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării nr. 414/12.07.2017, emisă în dosarul nr. x/2017.

2. Tot cu titlu prealabil, Înalta Curte are în vedere împrejurarea că, în cadrul procesual al recursului, instanţa de control judiciar analizează doar motivele de nelegalitate a hotărârii atacate, conform art. 483, coroborat cu art. 488 C. proc. civ., iar nu şi motivele de netemeinicie. Or, în cuprinsul cererii de recurs, recurentul a prezentat, în repetate rânduri, argumente vizând modalitatea de interpretare şi apreciere de către instanţa de judecată a probatoriilor administrate în cauză, care se constituie drept critici de netemeinicie, iar nu de nelegalitate a sentinţei recurate. Ca atare, Înalta Curte, cu ocazia analizării recursului, va avea în vedere aceste critici doar în măsura în care sunt de natură a susţine cazul de casare invocat, privind greşita aplicare a normelor materiale incidente cauzei.

3. Cât priveşte criticile aduse de recurent manierei în care prima instanţă a dezlegat chestiunea existenţei faptei de discriminare a elevului B., ce (în lipsa unei încadrări în drept expuse de recurent) pot fi subsumate motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, câtă vreme nu se poate reţine că hotărârea recurată ar fi fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Prin textele normative apreciate de recurent ca fiind eronat aplicate de prima instanţă, legiuitorul a reglementat astfel:

- art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000:

"potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice."

- art. 2 alin. (3) din acelaşi act normativ:

"sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare."

Pentru a fi aplicabil art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, este aşadar necesară, întrunirea cumulativă a mai multor elemente constitutive, şi anume: existenţa unui tratament diferit; existenţa unui criteriu ca motiv determinant al tratamentului diferenţiat; atingerea adusă unui drept sau libertăţi; absenţa unei justificări obiective.

Discriminarea directă constă în excluderea unei persoane sau categorii de persoane de la beneficiul unui anumit drept datorită unei caracteristici a acelei persoane sau categorii de persoane.

Contrar susţinerilor reclamantei, Înalta Curte apreciază că impunerea condiţiei dovedirii cetăţeniei române prin paşaportului emis de autorităţile din România, pentru nominalizarea elevului B. în Ordinul M.E.N.C.Ş. nr. 5733/09.11.2016 în vederea participării la Olimpiada internaţională de limba rusă modernă, desfăşurată la Moscova în perioada 20 - 26 noiembrie 2016, determină, în condiţii precum cele incidentă în litigiul pendinte, un tratament diferenţiat al acestuia faţă de restul elevilor care la etapa naţională a olimpiadei de limba rusă au obţinut acelaşi premiu precum intimatul.

Din această perspectivă, în acord cu aspectele reţinute de prima instanţă, Înalta Curte observă că elevul B. a avut statutul de elev bursier al statului român, cu domiciliul în Republica Moldova şi a redobândit cetăţenia română în data de 03.11.2016, conform certificatului de cetăţenie română al tatălui său nr. x din 03.11.2016 . Totodată, astfel cum rezultă din Diploma nr. x/20.04.2016, la etapa naţională a olimpiadei de limba rusă modernă, desfăşurată la Slobozia, i s-au recunoscut aptitudinile lingvistice, elevul câştigând premiul I.

Potrivit art. 7 din Statutul Elevului (aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 4742/2016) elevii beneficiază de următoarele drepturi în sistemul educaţional: u) dreptul de a participa, fără nicio discriminare şi doar din proprie iniţiativă, fără a fi obligaţi de cadre didactice sau de conducerea unităţii de învăţământ, la concursuri şcolare, olimpiade şi alte activităţi extraşcolare organizate de unitatea de învăţământ preuniversitar sau de către terţi, în palatele şi cluburile elevilor, în bazele sportive şi de agrement, în taberele şi în unităţile conexe inspectoratelor şcolare judeţene, în cluburile şi în asociaţiile sportive şcolare, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcţionare ale acestora; elevii vor participa la programele şi activităţile incluse în programa şcolară.

Totodată, Înalta Curte va observa că prin lit. f) a aceluiaşi articol al Statutului Elevului sunt enumerate şi criteriile particulare ce au fosta apreciate, din perspectiva drepturilor elevilor, ca având potenţial discriminatoriu: rasă, etnie, limbă, religie, sex, convingeri, dizabilităţi, naţionalitate, cetăţenie, vârstă, orientare sexuală, stare civilă, cazier, tip de familie, situaţie socio-economică, probleme medicale, capacitate intelectuală sau alte criterii cu potenţial discriminatoriu.

Or, în raport de astfel de aspecte, observând că, atât la data emiterii ordinului sus indicat, cât şi la cea a desfăşurării olimpiadei, intimatul B. redobândise cetăţenia română, demersul recurentului de excludere a elevului B. din lotul olimpic ce urma să participe la Olimpiada internaţională de limba rusă modernă, desfăşurată la Moscova în perioada 20 - 26 noiembrie 2016, prin invocarea criteriului cetăţeniei, întruneşte cumulativ elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, cu atât mai mult cu cât, prin adresa nr. x/16.01.2017 emisă de recurent s-a arătat că: "Elevul provine din Republica Moldova, unde a trăit în mediu rusesc matern, vorbeşte limba rusă în familie, iar participarea lui în cadrul competiţiei nu a fost una corectă faţă de ceilalţi participanţi, chiar la aceeaşi categorie".

Contrar celor afirmate de recurent, aspectele privind competenţele lingvistice ale intimatului B., respectiv o pretinsă eronată încadrare a acestuia, cu ocazia participării la etapa naţională a olimpiadei de limba rusă, în categoria B1 (când, în opinia recurentului, cunoştinţele acestuia erau de nivel C1, fiind astfel dezavantajaţi ceilalţi participanţi la olimpiadă), nu pot fi reţinute drept justificare obiectivă, întrucât astfel de aspecte privesc desfăşurarea etapei naţionale a sus indicatei olimpiade, în urma căreia elevului i-a fost emisă Diploma nr. 1967/20.04.2016, ce atestă câştigarea premiului I de către elev. Or, aspectele evocate de recurent vizează o fază a olimpiadei de limba rusă finalizată cu emiterea diplomei ce nu a fost retrasă elevului, statutul acestuia de câştigător al premiului I nefiind invalidat, iar hotărârea CNCD a constatat o faptă de discriminare săvârşită cu ocazia etapei ulterioare, respectiv cea a nominalizării componenţei lotului olimpic naţional, tratamentul diferenţiat fiind evaluat din perspectiva elevilor aflaţi în situaţia comparabilă a obţinerii premiului I la etapa naţională.

Totodată, instanţa de control judiciar observă că aspectul reţinut cu titlu de criteriu aferent aplicării tratamentului diferenţiat a fost cel al cetăţeniei, drept pentru care aspectele privind nivelul lingvistic la care intimatul a concurat în cadrul olimpiadei naţionale nu au relevanţă în planul criteriului ce a generat aplicarea unui tratament diferenţiat.

Pe cale de consecinţă, prima instanţă a realizat o corectă aplicare şi interpretare atât a prevederilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, cât şi a celor ale alin. (3) al aceluiaşi text normativ, constând, astfel, legalitatea actului administrativ reprezentat de Hotărârii CNCD nr. 414/12.07.2017, emisă în dosarul nr. x/2017, întrucât există un tratament diferit aplicat elevului B. în raport cu alţi elevi ce au obţinut, la olimpiada naţională, rezultate similare, existentă un criteriu, ca motiv determinant al tratamentului diferenţiat, respectiv cel al cetăţeniei, printr-un astfel de tratament a fost adusă o atingere a unui drept recunoscut (dreptul de a participa la olimpiada internaţională şi de a-i fi recunoscute rezultatele), iar aplicarea unui atare tratament nu are o justificare obiectivă.

Totodată, Înalta Curte nu poate reţine nici susţinerile recurentului privind lipsa unei descrieri a faptei, în sine, în cuprinsul hotărârii CNCD atacate. Astfel, instanţa de control judiciar apreciază că prima instanţă a realizat o corectă determinare a parametrilor calitativi pe care elementele de descriere a faptei în cuprinsul actului administrativ reprezentat de hotărârea CNCD trebuie să le îndeplinească, aspectele învederate în punctele 5.2.22-5.2.25 din Capitolul V (Motivele de fapt şi de drept) al hotărârii CNCD atacată în prezenta cauză fiind suficiente spre a permite identificarea faptei de discriminare reţinută prin actul administrativ emis. Motivarea pe care pârâtul CNCD a dat-o în cuprinsul actului administrativ în discuţie permite atingerea dublei finalităţi pe care aceasta o are, îndeplinind funcţia de transparenţă, de natură a permite reclamantului să verifice dacă actul este sau nu întemeiat şi să conteste aspectele pe care le apreciază ca fiind nelegale, îndeplinirea unei astfel de funcţii fiind confirmată chiar de demersul judiciar pendinte, din cuprinsul contestaţiei formulate în cauză nerezultând elemente de dificultate privind înţelegerea argumentelor avute în vedere de către pârât, ci doar opinia contrară a recurentului, ce a apreciat astfel de considerente drept nelegale. De asemenea, Înalta Curte apreciază că aspectele învederate de autoritate în justificarea actului administrativ permit, de asemenea, instanţei să realizeze controlul său jurisdicţional, respectiv reconstituirea raţionamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia.

Nefondate sunt şi susţinerile recurentului privind nestabilirea unei legături de cauzalitate între fapta de discriminare, persoana care a săvârşit fapta şi persoana sancţionată. În acord cu aspectele reţinute de prima instanţă, Înalta Curte observă că persoana sancţionată este recurentul, care este şi emitentul Ordinului nr. 5733/09.11.2016, în cuprinsul căruia nu a fost nominalizat şi intimatul B., drept component al lotului naţional, prin invocarea criteriului cetăţeniei. Cât priveşte legătura de cauzalitate, aceasta rezultă din consecinţa excluderii acestuia din lotul naţional al României la Olimpiada internaţională de limba rusă, precum şi din refuzul de a recunoaşte Premiul absolut pentru punctaj maxim şi Premiul I la concursul "Tânărul orator", obţinute de intimatul B. la o astfel de Olimpiadă internaţională (unde intimatul a participat susţinut, însă, de conducerea Colegiului "E."), întrucât nu a făcut parte din delegaţia aprobată de minister.

De asemenea, nu pot fi reţinute nici criticile recurentului privind neîndeplinirea elementelor constitutive ale contravenţiei, câtă vreme conform prevederilor art. 11 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000: Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educaţie de stat sau privat, la orice formă, grad şi nivel, din cauza apartenenţei acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză, prevederi ce se impun a fi coroborate cu cele ale art. 7 lit. f) din Statutul Elevului, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 4742/2016, citate în paragrafele anterioare.

Pentru considerentele expuse, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 3338 din 12 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 3338 din 12 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 octombrie 2021.