FEADR aid eligibility: artificial splitting of investment projects to circumvent de minimis limits under Regulation 65/2011

Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 24.11.2016, reclamanta Întreprinderea Individuală A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a solicitat:

1.anularea Deciziei nr. 14412/24.05.2016, emisă de pârâta AFIR, prin care a fost respinsă contestaţia formulata de reclamantă si înregistrată la AFIR sub nr. x/30.12.2015;

2.anularea Procesului Verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat la data de 13.11.2015, cu consecinţa stingerii creanţei în cuantum de 535.253,64 RON şi a penalităţilor de întârziere;

3.repunerea părţilor în situaţia anterioara emiterii Procesului Verbal de constatare a neregulilor, în sensul obligării pârâtei să continue executarea Contractului de finanţare nr. x/23.09.2013 si efectueze plata transelor 4 si 5 din finanţarea nerambursabilă.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 3355 din 13 iulie 2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele: "Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Întreprinderea Individuală A., cu sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură la B., din Bucureşti, str. x (colţ cu str. x), în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, cu sediul în Bucureşti.

Anulează Decizia nr. 14412/24.05.2016 emisă de pârâta AFIR şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat la data de 13.11.2015 cu consecinţa stingerii creanţei în cuantum de 535.253,64 RON şi a penalităţilor de întârziere.

Repune părţile în situaţia anterioară emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor, în sensul obligării pârâtei să continue executarea contractului de finanţare nr. x/23.09.2013 şi să efectueze plata tranşelor 4 şi 5 din finanţarea nerambursabilă.".

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

Recurenta apreciază că hotărârea atacată este dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Critica adusă sentinţei are în vedere aprecierile instanţei de fond potrivit cărora nu s-a demonstrat întrunirea elementelor obiective şi subiective avute în vedere de CJUE în cauza nr. C 434/12 din 12.09.2013.

Arată că în cuprinsul actelor administrative atacate sunt identificate cele două elemente avute în vedere de CJUE, legăturile economice, juridice, funcţionale existente între A. II şi S.C. CDC Sport S.R.L..

Obiectivele specifice Măsurii 313 nu au fost atinse deoarece cele două entităţi reprezintă de fapt, un singur complex turistic şi nu două pensiuni diferite, independente, aşa cum greşit a apreciat judecătorul fondului.

În opinia recurentei, cei doi solicitanţi au procedat la fracţionarea artificială a unui proiect de investiţii, încercând a se depăşi plafonul maxim de sprijin financiar, în condiţiile în care planşele existente în cererile de finanţare şi explicaţiile prezentate în studiile de fezabilitate ale ambelor proiecte relevă faptul că alimentarea cu apă se asigură dintr-o sursă existentă în condiţiile în care investiţia doamnei A. era deja racordată la reţeaua de apă.

Instanţa de fond a omis să verifice un aspect menţionat în titlul de creanţă, respectiv împrejurarea potrivit căreia contractele de furnizare apă potabilă şi salubritate sunt încheiate de CDC Sport S.R.L. cu furnizorul S.C. Utilităţi Publice Bran S.R.L. în data de 02.10.2015, dată care este ulterioară depunerii cererii de plată finală.

S-a făcut şi dovada colaborării dintre societăţi, dovadă care rezultă din simpla accesare a site-urilor turistice în care este prezentată pensiunea.

Particularităţile evidenţiate nu pot conduce decât la o singură concluzie şi anume că s-a urmărit depăşirea plafonului de minimis prin fracţionarea artificială a investiţiei.

O astfel de practică este interzisă de prevederile art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 224/2008.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului.

4. Apărările formulate de intimat/ă

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, considerând că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, faţă de considerentele hotărârii pe care intimata le apreciază ca fiind corecte, contrar criticilor formulate prin cererea de recurs.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 13.11.2015, s-a reţinut faptul că, S.C. CDC SPORT S.R.L. şi A. Întreprindere Individuală sunt entităţi juridice create în mod artificial de către A. ÎI sub îndrumarea şi coordonarea firmei de consultanţă S.C. C. S.R.L. prin reprezentant legal D., pentru a beneficia de plăţi în cadrul Programului FEADR cu scopul de a depăşi plafonul maxim nerambursabil şi de a eluda dispoziţiile care impun respectarea Regulii de "ajutor de minimis".

Potrivit art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Conform jurisprudenţei CJUE (cu deosebire, cauza nr. C 434/12 din 12.09.2013 Slancheva sila EOOD), condiţiile care contravin obiectivelor schemei implică atât elemente obiective, cât si subiective.

Elementul obiectiv constă în crearea unor condiţii artificiale pentru obţinerea plăţilor, cu consecinţa ca finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) să nu poată fi atinsă. Elementul subiectiv constă în urmărirea de către candidatul la acordarea unei astfel de plăţi, a obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Astfel, articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că, condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de-al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

De asemenea, articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare.

Contrar susţinerilor recurentei, în mod corect prima instanţă a reţinut că nu este întrunit elementul obiectiv, constând în crearea de condiţii artificiale, pentru faptul că proiectul reclamantei este independent de proiectul implementat de societatea CDC SPORT S.R.L. întrucât, pentru a fi în prezenţa unei divizări artificiale a unui proiect unic, ar trebui ca proiectele, astfel divizate, să se completeze reciproc şi să nu poată funcţiona decât împreuna, în cadrul unui flux tehnologic.

Or, cele două proiecte sunt independente unul de celălalt iar recurenta pârâtă nu a dovedit că nu ar putea funcţiona de sine stătător.

Simpla împrejurare că ambele proiecte au ca şi potenţiali clienţi turiştii din zona Bran nu poate conduce la concluzia că centrul de activităţi sportive şi recreaţionale aparţinând CDC SPORT S.R.L. nu poate funcţiona independent de pensiunea aparţinând intimatei reclamante şi invers, iar simpla posibilitate ca unii clienţi ai pensiunii să îşi dorească să beneficieze si de serviciile societăţii CDC SPORT S.R.L. nu are semnificaţia unui aşa zis "avantaj" care s-ar crea în acest mod pentru Întreprinderea Individuală A. întrucât, pentru toate pensiunile din zonă, clienţii acestora pot beneficia de activităţile desfăşurate la societatea CDC SPORT S.R.L., preţul fiind acelaşi pentru toate persoanele care doresc să beneficieze de serviciile acesteia. De altfel, pe pagina de prezentare a pensiunii a fost făcută menţiunea că în apropiere se află un centru de activităţi sportive iar accesul se face contra cost, astfel că nu există un indiciu din care să rezulte că s-ar fi urmărit crearea aparenţei unui "complex integrat".

Cu privire la indicatorii fizici, se observă că sediul social al intimatei este clar delimitat de sediile sociale ale altor entităţi care se găsesc în acelaşi imobil, întrucât se afla într-un birou separat iar "steguleţul roşu" la care se referă Comisia Europeană are în vedere "birouri identice sau unele lângă altele, fără să existe delimitări normale între ele".

În consecinţă, nu s-a făcut dovada privind existenţa unei colaborări între cele două societăţi, intimata neavând nici utilităţi comune cu S.C. CDC SPORT S.R.L., neexistând nici indicatorul de fraudă care are în vedere situaţia în care, "mai multe firme folosesc în comun aceleaşi utilităţi şi doar o singură companie plăteşte facturile", fiind irelevant aspectul subliniat de recurentă în sensul că data la care au fost încheiate contractele de furnizare apă potabilă şi salubritate este ulterioară depunerii cererii de plată finală.

Astfel, se reţine că intimata este racordată la reţeaua publică de apă potabilă a comunei iar căminul de alimentare cu apă se află pe terenul intimatei reclamante, localizat la câţiva metri de pensiune.

Investiţia reclamantei este delimitată de pensiunea aparţinând societăţii CDC SPORT S.R.L. de o graniţă naturală, respectiv de un pârâu care separă cele două proprietăţi, fiind irelevantă aprecierea recurentei potrivit căreia un pârâu nu poate delimita două proprietăţi ci reprezintă doar o formă de relief care completează cadrul natural.

Datele de contact menţionate în cererea de finanţare depusă de CDC SPORT S.R.L. aparţin doamnei A., însă dintr-o eroare a consultantului, care a întocmit mai întâi cererea de finanţare a acesteia şi, ulterior, a omis să modifice aceste date în cererea CDC SPORT S.R.L..

În ceea ce priveşte indicatorii de structură/juridici, se reţine că intimata Întreprinderea Individuală A. nu a primit finanţare FEADR în ultimii trei ani calculaţi de la înfiinţarea CDC SPORT S.R.L., ca şi companie presupus a fi fost creată în mod artificial. De asemenea, niciunul din angajaţii intimatei nu este manager sau deţinător al CDC SPORT S.R.L. şi nici invers, niciun angajat al acesteia nu este manager sau deţinător al acesteia. Doar faptul că ambii beneficiari au acelaşi consultant nu poate reprezenta o dovadă că au fost create condiţii artificiale.

Chiar şi în condiţiile în care ambele investiţii au o componentă de energie regenerabilă, aceasta nu poate avea semnificaţia unui indicator de fraudă sau a unei similitudini între proiecte, neexistând planuri de afaceri sau studii de fezabilitate identice sau foarte asemănătoare.

Mai mult, Întreprinderea Individuală A. nu a asigurat finanţarea CDC SPORT S.R.L. şi nici aceasta din urma nu a asigurat, în vreun fel, finanţarea intimatei; titularul intimatei reclamante nu are calitatea de asociat sau orice altă calitate în cadrul CDC SPORT S.R.L..

În ceea ce priveşte indicatorii de afaceri/contabili, nu există niciun fel de legături de afaceri între intimată şi CDC SPORT S.R.L., cele două entităţi prestând servicii diferite, neputând fi vorba despre afaceri identice sau complementare.

Faptul că cele două proiecte au fost depuse în aceeaşi sesiune iar data întocmirii studiilor de fezabilitate este aceeaşi pentru ambele proiecte nu prezintă relevanţă întrucât ambele cereri de finanţare au fost întocmite de acelaşi consultant, acest aspect neconducând la concluzia că a existat o coordonare deliberată.

În consecinţă, nu se pot reţine susţinerile recurentei în sensul că obiectivele Măsurii 313 nu au fost atinse întrucât nu s-a dovedit existenţa unei coordonări deliberate între titularii celor două societăţi iar existenţa unor indicii nu reprezintă, per se, un motiv de recuperare a ajutorului financiar, decât în măsura în care ar avea drept consecinţă neatingerea obiectivelor prevăzute de art. 52 din Regulamentul nr. 1698/2005.

Semnificative în acest sens sunt argumentele CJUE în cauza C-434/12:

"totuşi, o astfel de împrejurare nu permite în sine excluderea faptului că proiectul de investiţii va contribui la atingerea obiectivelor prevăzute. În această privinţă, dacă se reproşează societăţii Slancheva că a urmărit să eludeze restricţiile privind mărimea proiectelor eligibile şi suma maximă a ajutorului per beneficiar, este de competenţa instanţei de trimitere să examineze dacă această intenţie are drept consecinţă faptul că obiectivele prevăzute la art. 52 lit. a) pct. ii) din Regulamentul nr. 1698/2005 nu pot fi atinse".

Astfel, contrar susţinerilor recurentei, proiectul intimatei respectă finalitatea Măsurii 313 în cadrul căreia a fost solicitată finanţarea, contribuind la atingerea obiectivelor măsurii, în condiţiile în care, dezvoltarea unei pensiuni în mediul rural este de natură să contribuie la creşterea atractivităţii spaţiului rural, să dezvolte activităţile de turism în zonele rurale, implementarea proiectului contribuind şi la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative.

În ceea ce priveşte elementul subiectiv, corect s-a apreciat de către judecătorul fondului că nici această condiţie prevăzută de art. 4 alin. (8) din Regulamentul 65/2011 nu este întrunită în cauză, în lipsa justificării unor împrejurări care să constituie indicii temeinice în sensul că s-ar fi urmărit obţinerea unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor din cadrul FEADR.

Beneficiarii Măsurii 313 sunt persoane juridice diferite, respectiv o societate comercială cu răspundere limitată şi o întreprindere individuală.

Referitor la împrejurarea că, "ofertele existente în cele două cereri de finanţare sunt asemănătoare ca format, poziţionare în pagina, dar cu diferenţe de fonturi", aceasta este nerelevantă întrucât ofertanţii din procedurile de achiziţie folosesc un anumit soft pentru a redacta ofertele, ceea ce explică asemănările observate de recurentă. Simpla existenţă a unor asemănări nu poate reprezenta, în sine, o abatere, atâta timp cât nu s-a dovedit că ofertele nu au fost unele reale.

Intimata a oferit explicaţii pertinente în ceea ce priveşte aspectele comune identificate de către recurentă referitoare la sediul social, localizarea investiţiilor, provenienţa terenurilor, modalitatea de dobândire a terenurilor, consultanţa la întocmirea cererilor de finanţare, activităţile complementare, particularităţi care nu au puterea de a demonstra că au fost create condiţii artificiale pentru depăşirea plafonului de minimis.

În concluzie, opinia primei instanţe în sensul că intimata reclamantă nu a creat condiţii artificiale de eligibilitate, în vederea obţinerii finanţării nerambursabile în cadrul măsurii 313 şi în scopul depăşirii plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil şi, totodată cererea de finanţare depusă de reclamantă nu încalcă regula de ajutor de minimis, întrucât nu există identitate între reclamantă şi societatea S.C. CDC SPORT S.R.L., este una corectă, nefiind identificată o aplicare eronată a normelor de drept sau o eludare a acestora.

Chiar dacă a fost pronunţată o hotărâre în ceea ce o priveşte pe cealaltă societate, aceasta nu reprezintă izvor de drept şi nu poate conduce la concluzia că prezenta instanţă nu ar mai putea efectua o proprie analiză a cauzei pendinte.

Având în vedere aceste considerente, apreciind că, în raport de criticile invocate nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 3355 din 13 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 octombrie 2021.