Nullity of cassation appeal for failure to substantiate statutory illegality grounds in administrative property dispute

Şedinţa publică din data de 8 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 04.01.2019 sub nr. x/2019, reclamanta A. a formulat în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, plângere împotriva rezoluţiei nr 6005/IJ/2719/DIJ/2018 a Inspecţiei Judiciare prin care a solicitat

- anularea rezoluţiei de clasare ca nelegala si nefondata;

- anularea sentinţei nr. 1173/2017 si incheierii civile din 25.05.2017 cu consecinţa anularii actelor juridice subsecvente emise in cauza, pronunţate in dosarele x/2011 şi y/2011 A invocat art. 105, C. proc. civ., 174 175 noul C. proc. civ., cu precizarea că vătămarea produsa nu poate fi inlaturata decât prin anularea actelor

- rejudecarea cauzei pe fond cu respectarea dreptului real de proprietate si folosinţa veşnica stabilită prin acte administrative autorilor acesteia, transmisă prin moştenire legala, posesia efectiva superficia si folosinţa, Decizia nr. 105/1956 a Sfatului Popular Petroşani prin care s-a atribuit in proprietate veşnica si folosinţa veşnica suprafaţa de 526 mp teren construcţie locuinţa si s-a stabilit cale de acces la drumul public (servitute veşnica) nr. top x (incheiere carte funciara x/1958 in favoarea proprietarilor de totdeauna ai cf x Petroşani nr. topo x si 2829 Petroşani nr. topo x ai cărui proprietari actuali sunt aceştia prin moştenire);

- constatarea nulităţii actelor, respectiv încheierea 73/22.01.2017, încheierea 73/23.01.2017, incheierea 73/30.09.2007. A precizat că prin încheieri s-a falsificat sentinţa necomunicată reclamantei, indreptate la cererea exec. judecătoresc cu nr. x/23.04.2009. Încheierea 73/2007 si prin care a precizat că s-a radiat înscrierea din cf x, cu consecinţa anularii actelor subsecventa, contract de vânzare cumpărare nr. x/2008, contract de vânzare cumpărare x/2008, contract vânzare cumpărare x/2006, operator date personale autentic 4925/2006, contract garanţii imobiliare si contracte ipoteca, anulare HCL 228/2007, anulare autorizaţie funcţionare a S.C. B., anulare încheiere 30 septembrie 2015 anulare parţiala a tranzacţiei cuprinsa în sent. 4738/2006.

Totodată, a solicitat ca instanţa sa ia act de tranzacţia detaliata a contractului de tranzacţie datat 09.06.2006, obiect al dosarului nr. x/2011, anularea înscrierii caii de acces in cf statului 3125 Petroşani, nulitatea actului 329/1985, cu repercursiunea anularii tuturor actelor juridice subsecvente, anularea încheierii 09.05.2013 dosar nr. x/2012, încheiere îndreptare eroare materiala 8241/2012 privind contract garanţie imobiliara 4925/2006 si c. vânzare cumpărare x/2006, nesolutionarea cererii privind introducerea consiliului privind discriminarea si nesolutionarea in totalitate a cererilor, refuzul instanţelor de a cere actele conf. dec de repunere pe rol precum si a actelor abuziv intocmite recidivând cu scopul insusirii fara drept a caii de acces. A menţionat că acţiunea a fost premeditată, cu complicitatea autorităţilor locale, dar si cu sprijinul justiţiei prin tergiversarea judecaţii. Un nr. foarte mare de judecători in cauza, inclusiv judecătorul care a judecat pentru prima data, neluând parte la judecată si nu s-a respectat principiul repartizării aleatorii

- repunerea in situaţia anterioara;

- a solicitat daune morale.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 145 din 8 mai 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei nr. 145 din 8 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a declarat recurs, invocând motive de recurs prevăzute în vechiul C. proc. civ., ale cărui dispoziţii nu sunt incidente în cauză.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu motivele de recurs formulate, Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, pe care o consideră întemeiată pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ. legiuitorul sancţionează cu nulitatea nemotivarea recursului, înţeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menţionat) dar şi în situaţia în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (art. 489 alin. (2) C. proc. civ.).

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Motivele de recurs desemnează ipotezele expres şi limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Prevederile legale menţionate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare, şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.

Noţiunea de motivare a recursului trebuie înţeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac şi continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres şi limitativ prevăzute la art. 488 punctele1-8 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Recurenta nu circumstanţiază în niciun mod criticile sale, în sensul că alegaţiile prezentate nu au corespondent în vreuna dintre ipotezele motivelor de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ., în cererea de recurs nefiind indicat, nici măcar formal, temeiul de drept corect al căii de atac exercitate.

Or, simpla nemulţumire a părţii cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată şi reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt şi a acţiunii nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.

Deoarece recurenta nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţia instanţei de fond, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu.

Constată nul recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 145 din 8 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 octombrie 2021.