Bar exam question challenge rejected for lack of jurisdiction over substantive grading; appeal dismissed.

Şedinţa publică din data de 27 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 22 noiembrie 2019 sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Uniunii Naţionale A Barourilor Din România, a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:

1. Anularea parţiala a Hotărârii numărul 5 din data de 5 octombrie 2019 a Consiliului U.N.B.R., în sensul admiterii plângerii referitoare la Grila G2, întrebarea nr. 30, cu consecinţa anulării acesteia şi acordarea unui punct la această întrebare reclamantului.

2. Emiterea unei decizii de primire în profesie pe numele reclamantului ca o consecinţă a anulării întrebării nr. 30 de la Grila G2 şi acordării unui punct.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 57/CA din 3 iunie 2020, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi a respins acţiunea în contradictoriu cu aceşti pârâţi pentru lipsa calităţii acestora;

- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Uniunea Naţională a Barourilor din România, ca nefondată;

- a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Uniunea Naţională a Barourilor din România, ca nefondată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi constatarea faptului că a fost încălcat Regulamentul Cadru (Hotărârea nr. 462/05.06.2019 a Consiliului U.N.B.R) cu privire la întrebarea nr. 30 de la Grila G2, în sensul că aceasta nu face parte din tematica examenului de admitere în profesie - avocaţi stagiari, anularea parţială a Hotărârii numărul 5 din data de 5 octombrie 2019 a Cosiliului U.N.B.R., în sensul admiterii plângerii referitoare la Grila G2, întrebarea nr. 30, cu consecinţa anulării acesteia şi acordarea unui (1) punct la această întrebare reclamantului, obligarea pârâtelor la reanalizarea lucrării şi reevaluarea acesteia ca o consecinţă a anulării întrebării nr. 30 de la Grila G2 şi acordării unui punct si obligarea pârâtelor la emiterea unei decizii de primire în profesie pe numele reclamantului ca o consecinţă a anulării întrebării nr. 30 de la Grila G2 şi acordării unui punct.

După reluarea amplă a situaţiei de fapt, recurentul-reclamant a prezentat critici în ceea ce priveşte soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor. A susţinut că din coroborarea dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 51/1995 şi art. 1 din Hotărârea nr. 463 din 05.06.2019 a Consiliului U.N.B.R., reiese fară echivoc faptul că, atât U.N.B.R., cât şi I.N.P.P.A, au calitatea de organizatori ai examenului. Mai mult, a considerat că I.N.P.P.A. are calitate procesuală pasivă întrucât, hotărârea dispusă îi este opozabilă. Instanţa de fond în mod greşit a reţinut că, acţiunea vizează legalitatea examenului de admitere în profesia de avocat sesiunea august 2019, astfel că aceasta trebuie judecată în contradictoriu cu organizatorul examenului respectiv U.N.B.R şi nu I.N.P.P.A.

Pe fondul cauzei, recurentul-reclamant a aratat că, în realitate, prin acţiunea introductivă a apreciat că nu au fost respectate dispoziţiile art. 14 alin. (3) lit. a) din Regulamentul-Cadru, sens în care sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 544/2004 a contenciosului administrativ, instanţa putând să cenzureze actul atacat.

A considerat că instanţa de fond în mod greşit a reţinut că nu poate analiza aspectele legate de testarea efectivă a cunoştinţelor sau aptitudinilor candidatului. Obiectul dosarului nu face ca instanţa să se subroge în drepturile comisiei de evaluare, ci să cenzureze activitatea acesteia întrucât, Grila G2 - întrebarea nr. 30, a fost formulată cu nerespectarea Regulamentului Cadru. A mai arătat că pârâţii au depus ulterior la dosarul cauzei motivarea respingerii contestaţiei formulată, din care reiese foarte clar faptul că întrebarea contestată nu face parte din tematica pentru examen.

În continuare, a considerat că în mod netemeinic instanţa a reţinut că nu poate să oblige pârâţii să îi acorde punctajul pentru aceasta întrebare, aceasta nefiind în tematică. Mai mult decât atât, comisia de soluţionare a contestaţiilor a admis contestaţia referitoare la întrebarea nr. 16 Grila G2 întrucât, aceasta nu face parte din tematica pentru examenul de primire în profesie - avocat stagiar.

În opinia sa, instanţa de fond nu a dat valoare probantă înscrisurilor depuse Ia dosar respectiv, soluţia pe scurt în dosarul nr. x/2018 a Curţii de Apel Oradea, având acelaşi obiect, prin care s-a admis acţiunea formulată de reclamant, s-a anulat în parte Decizia nr. 251/07.10.2017 emisă de Comisia Permanentă U.N.B.R., în sensul primirii în profesia de avocat stagiar a reclamantului şi a obligat pârâţii la emiterea deciziei de primire în profesia de avocat stagiar a reclamantului.

1.4. Apărările formulate în cauză

În cauză intimaţii-pârâţi Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Cu referire la soluţia privind excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a considerat corectă reţinerea primei instanţe a faptului că Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor nu are calitate procesuală pasivă, cu aplicarea corespunzătoare a art. 17 din Legea nr. 51/1995, în sensul că examenul de primire în profesia de avocat este organizat de U.N.B.R., iar I.N.P.P.A. pune la dispoziţie doar spaţiul unde se desfăşoară examenul, "nefiind o entitate cu putere de decizie în ce priveşte organizarea examenului".

Pe fondul cauzei, după redarea continutului art. 9 alin. (1) şi art. 15 alin. (1) din Regulamentul-cadru, a arătat că instanţa nu poate să se substituie comisiilor prevăzute de Regulamentul-cadru şi să se pronunţe asupra modului de redactare a subiectelor de examen sau asupra notelor ce se acordă participanţilor la examen ori să soluţioneze contestaţiile la barem, aceste atribuţii revenind în exclusivitate comisiilor menţionate mai sus, în funcţie de competenţele fiecăreia. Recurentul -reclamant nu a invocat motive referitoare la organizarea şi desfăşurarea examenului, criticând doar subiectele şi modul în care s-au soluţionat contestaţiile la barem şi punctajul acordat acestuia, nu procedura în sine de examen, care a fost respectată.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 1 octombrie 2020 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 27 ianuarie 2022, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Reclamantul A. a participat la examenul de primire în profesia de avocat stagiar, sesiunea august 2019 susţinut la 30.08.2019, examen unde a obţinut 69 de puncte, motiv pentru care a fost declarat respins.

Reclamantul a formulat la data de 31.08.2019 contestaţie la baremul iniţial prin care a criticat o întrebare pe motiv că ar încălca dispoziţiile art. 14 alin. (3) lit. a) din Regulamentul - cadru, republicat prin Hotărârea nr. 463/05.06.2019, articol care prevedea ca subiectele să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul U.N.B.R. Contestaţia sa a fost respinsă.

Prin Hotărârea nr. 5/05.10.2019 a Consiliului U.N.B.R. au fost validate rezultatele examenului de primire în profesia de avocat şi au fost respinse toate plângerile şi petiţiile formulate privind organizarea examenului.

Instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor; a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Uniunea Naţională a Barourilor din România şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Uniunea Naţională a Barourilor din România, ca nefondată.

Cu titlu prealabil, în ceea ce priveşte motivul de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că acesta a fost invocat formal, recurentul-reclamant nedezvoltând niciun argument care să justifice invocarea sa.

Trecând la analiza motivelor de recurs circumscrise dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.

Prima instanţă, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată şi la dispoziţiile legale incidente speţei, a stabilit în mod corect cadrul procesual pasiv.

Deşi prin acţiune se solicită anularea parţială a unei hotărâri emise de Consiliul U.N.B.R., respectiv Hotărârea nr. 5/05.10.2019 prin care au fost validate rezultatele examenului de primire în profesia de avocat şi au fost respinse toate plângerile şi petiţiile formulate privind organizarea examenului, Consiliul U.N.B.R. nu are personalitate juridică, fiind doar unul dintre organele de conducere ale instituţiei, astfel cum reiese expres din prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 51/1995. Aşadar, U.N.B.R. este persoana juridică de interes public care poate sta în judecată în litigiile care vizează actele administrative emise de organele sale, în conformitate cu dispoziţiile art. 59 alin. (2) din Legea nr. 51/1995.

Nu pot fi primite nici susţinerile recurentului-reclamant în sensul că I.N.P.P.A. are calitate procesuală pasivă, fiind organizator al examenului de primire în profesia de avocat. Relevante în acest sens, sunt dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat potrivit cărora:

"(1) Primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puţin anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat. (2) Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R."

În raport de aceste prevederi, este fără echivoc că Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor nu are o putere de decizie în ceea ce priveşte organizarea examenului, punând la dispoziţie doar locul unde se desfăşoară examenul, fiind ţinut să respecte modul de desfăşurare, în centrele sale teritoriale, în baza metodologiei elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.

Prin criticile formulate pe fondul recursului, recurentul-reclamant a susţinut că instanţa de judecată poate să cenzureze actul atacat, fiind aplicabile dispoziţiile art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 544/2004. În concret, prin acţiunea introdusă, s-a contestat modalitatea în care Comisia de soluţionare a contestaţiilor i-a soluţionat contestaţia formulată cu privire la Grila G2 - întrebarea nr. 30.

Contrar acestor susţineri, Înalta Curte constată că instanţa competentă poate să exercite controlul de legalitate numai cu respectarea atribuţiilor conferite de lege organizatorului examenului şi comisiilor înfiinţate potrivit Regulamentului de examen, cu puteri discreţionare în domeniul pentru care au fost constituite şi responsabile în sfera atribuţiilor care le-au fost încrediţate potrivit Regulamentului.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat şi admitere în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice astfel cum a fost republicat prin Hotărârea nr. 463 din 5 iunie 2019 a Consiliului UNBR, "Comisia de examen este compusă din: Comisia de organizare a examenului, Comisia de elaborare a subiectelor, Comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor la punctaj.(...)"

În cadrul fiecărei comisii funcţionează mai multe subcomisii corespunzătoare ca număr cu cel al disciplinelor de examen, iar cele de elaborare a subiectelor au potrivit art. 14 alin. (3) din Regulamentul - cadru şi atribuţiile elaborării subiectelor de examen şi elaborării baremului de evaluare.

În procesul de elaborare a subiectelor de examen, la art. 14 alin. (3) lit. a) din Regulamentul - cadru se prevede ca "subiectele să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul U.N.B.R."

Conform art. 15 alin. (1) din Regulamentul - cadru, Comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem soluţionează, sub coordonarea preşedintelui comisiei de examen şi cu consultarea membrilor Comisiei de elaborare a subiectelor, contestaţiile la barem şi adoptă baremul definitiv, care se publică pe paginile web ale U.N.B.R. şi I.N.P.P.A.

Prin urmare, în procedura de soluţionare a contestaţiilor la barem comisia învestită este ţinută a verifica la adoptarea baremului definitiv respectarea exigenţelor art. 14 alin. (3) din Regulamentul - cadru, fiind obligată a invalida baremul iniţial dacă şi în măsura în care un subiect nu ar fi în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul U.N.B.R.

În raport de textele legale expuse în precedent, cercetarea şi constatarea validităţii oricărui concurs de numire sau de promovare exclude, cum corect a susţinut şi intimatul-pârât U.N.B.R., verificarea modului de redactare a subiectelor de examen, a notelor ce se acordă participanţilor la examen, ori a modului de soluţionare a contestaţiilor la barem, pentru că comisiile de elaborare a subiectelor şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor au drept de apreciere discreţionar în domeniul sau în disciplina lor de specialitate, astfel încât instanţele de judecată învestite cu controlul de legalitate al acestor proceduri nu sunt îndreptăţite a stabili răspunsul corect sau soluţia la contestaţia la barem (admitere sau respingere).

Că este aşa nu rezultă numai din jurisprudenţa constantă a instanţei supreme, depusă la dosar şi de către intimatul-pârât U.N.B.R., ci şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 480 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 10 iunie 2010, Decizia nr. 172 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 9 iulie 2014, şi Decizia nr. 725 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 26 februarie 2015 unde s-a statuat constant că "posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine stătător, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa funcţia pentru care s-a organizat examenul ori concursul, prin controlul respectării procedurilor de examen sau de concurs pe care legea le reglementează. A decide altfel ar însemna să se recunoască organelor de justiţie competenţa de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluările făcute de aceştia şi de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor, ceea ce ar exceda în mod evident atribuţiilor instanţelor judecătoreşti. Aşadar, prevederile art. 21 din Legea fundamentală, referitoare la accesul la o instanţă de judecată, nu au aplicabilitate în materia contestării baremului sau rezultatului unui examen ori concurs, ci numai în ceea ce priveşte controlul legalităţii procedurii de desfăşurare a examenului sau concursului respectiv".

În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 26 iunie 1986, pronunţată în Cauza Van Marle şi alţii împotriva Olandei, prin decizia de inadmisibilitate din 28 februarie 2002, pronunţată în Cauza San Juan împotriva Franţei, prin decizia de inadmisibilitate din 2 septembrie 2003, pronunţată în Cauza Eisenberg împotriva Franţei, şi prin Hotărârea din 24 februarie 2005, pronunţată în Cauza Nowicky împotriva Austriei (paragraful 34), a statuat, cu valoare de principiu, că evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru admiterea într-o profesie este similară cu susţinerea unui examen de tip şcolar sau universitar şi nu poate intra în domeniul de aplicare a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, îndepărtându-se atât de la competenţa normală a unui judecător, învestit de regulă cu soluţionarea unui diferend, cât şi de la garanţiile instituite de art. 6 din Convenţie, care nu sunt de natură să se aplice "litigiilor" ce ar putea apărea în această materie.

Cât priveşte susţinerile recurentului-reclamant referitoare la faptul că ulterior s-a depus la dosarul cauzei motivarea respingerii contestaţiei formulate, din care reiese foarte clar că întrebarea formulată nu face parte din tematică, Înalta Curte, contrar acestor susţineri, constată că la dosarul de fond se regăsesc procesele-verbale privind soluţionarea contestaţiilor la barem, iar la fila x se regăseşte motivarea corecturilor în care este menţionat că întrebarea este din tematica pentru concurs.

Nu pot fi primite nici criticile recurentului-reclamant referitoare la faptul că instanţa de fond nu a dat valoare probantă înscrisurilor depuse la dosar, respectiv soluţiei din dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Oradea, câtă vreme judecătorul fondului a avut posibilitatea consultării unei jurisprudenţe constante a instanţei supreme, a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu privire la astfel de litigii, nefiind ţinut de soluţia pronunţată de o altă instanţă de fond, pe care reclamantul a apreciat-o relevantă prin prisma faptului că s-a pronunţat o sentinţă favorabilă reclamantului aflat într-o situaţie similară cu a sa.

Prin urmare, în mod corect a reţinut instanţa de fond că reclamantul poate contesta doar aspecte legate de nelegalitatea desfăşurării examenului, iar evaluarea cunoştinţelor reclamantului în raport de întrebarea nr. 30 Grila 2, contestată de acesta pe motiv că obiectul evaluării nu este în tematică (problemele legate de dreptul de opţiune succesorală) reprezintă atributul exclusiv al comisiilor de examen şi nu poate face obiectul cenzurii instanţei de judecată.

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în baza art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi act normativ, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamant, ca nefondat.

În temeiul art. 453 C. proc. civ., va obliga partea care a pierdut procesul la plata sumei de de 1400 RON cheltuieli de judecată către intimaţii-pârâţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 57/CA din 3 iunie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul-reclamant la plata sumei de 1400 RON cheltuieli de judecată către intimaţii-pârâţi.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 ianuarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.