Jurisdictional conflict resolved; case assigned to Dolj Tribunal, annulment claim proceeds

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin sentinţa civilă nr. 722 din 7 aprilie 2021, Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat soluţionarea cauzei având ca obiect suspendare executare act administrativ şi anulare act administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Comuna Goşoieni, B., C., D., E., F., G., H. şi Tribunalul Vâlcea, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia a II-a civilă.

Investit prin declinare, Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1081 din 17 iunie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de reclamant, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect suspendare executare act administrativ şi anulare act administrativ, în care figurează în calitate de reclamant A., iar în calitate de pârâţi Tribunalul Vâlcea, Comuna Goşoieni, B., C., D., E., F., G., H., în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe şi a dispus suspendarea de drept a cauzei şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin cererea adresată Tribunalului Dolj, reclamantul a înţeles să cheme în judecată în calitate de pârât alături de alte persoane şi pe Tribunalul Vâlcea devenind incidente speţei dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.

În această situaţie, devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., astfel cum au fost interpretate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018. Conform acestei decizii, dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. sunt neconstituţionale, încălcând principiul imparţialităţii justiţiei cuprins în art. 124 alin. (2) şi, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, prin limitarea pe care o operează prin sintagma "instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul lor. De asemenea, s-a statuat că noţiunea de Judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. îşi găseşte un sens constituţional numai în măsura în care aceasta vizează şi instanţa de judecată, astfel încât competenţa facultativă urmează a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

De altfel, prin Legea nr. 310/2018 (intrată în vigoare la 21 decembrie 2018), la art. 127 C. proc. civ. a fost introdus alin. (21), care prevede în mod expres că dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Este adevărat că dispoziţiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. reglementează un caz de competenţă facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul ori instanţa de judecată au calitatea de reclamant/pârât, norma interzicând sesizarea instanţei competente dacă este aceea la care categoriile anterior menţionate îşi desfăşoară activitatea sau atunci când parte este chiar instanţa de judecată.

În respectarea exigenţelor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul părţii la "o instanţă independentă şi imparţială", raportat la calitatea pârâtului din prezenta pricină, respectiv tribunal căruia i-ar reveni competenţa de soluţionare a cauzei în prima instanţă, se constată că este îndeplinită condiţia pentru a opera prorogarea legală de competenţă teritorială specială în favoarea Tribunalului Dolj.

În speţă reclamantul a înţeles să cheme în judecată Tribunalul Vâlcea în calitate de pârât, astfel se reţine că acesta şi-a exercitat în mod legal prerogativa de a sesiza o instanţă egală în grad din circumscripţia unei curţi de apel învecinate Curţii de Apel Piteşti, în circumscripţia căreia funcţionează Tribunalul Vâlcea.

Interesul ocrotit prin dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. este unul general, şi anume apărarea prestigiului şi imparţialităţii justiţiei, garanţie instituţională a dreptului la un proces echitabil.

În stabilirea instanţei competente primează calitatea pârâtului Tribunalul Vâlcea - instanţă care ar urma să soluţioneze pricina în care are figurează ca parte. Or, în atare împrejurare, pentru a garanta părţilor dreptul la un proces echitabil, se impune a fi aplicate cu prioritate dispoziţiile art. 127 C. proc. civ.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte constată că, în speţă, competenţa de soluţionare a pricinii revine Tribunalului Dolj, care este şi instanţa sesizată de reclamant, în aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 127 alin. (21) C. proc. civ.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Tribunalul Vâlcea, Comuna Guşoeni, Primar H., Consilier Local F., Consilier Local D., Consilier Local G., Consilier Local B., Consilier Local E., Consilier Local C., în favoarea Tribunalului Dolj.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 septembrie 2021.