Territorial competence for administrative actions by public servants based on statutory domicile versus actual residence.

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 21.10.2021, pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Municipiului Constanţa şi Serviciul Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local, anularea hotărârii Consiliului Local al Municipiului Constanţa nr. 219/30.07.2021 privind aprobarea organigramei şi statului de funcţii ale Serviciului Public Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local Constanţa şi a hotărârii de Consiliu Local al Municipiului Constanţa nr. 220/30.07.2021 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Serviciului public de Impozite şi alte Venituri ale Bugetului Constanţa, anularea dispoziţiei nr. 331 din data de 19.08.2021 privind Metodologia de reorganizare a Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local Constanţa şi a tuturor actelor subsecvente de punere în aplicare a acestei dispoziţii; anularea Dispoziţiei nr. T82203/05.10.2021 privind soluţionarea plângerii prealabile înregistrate la S.P.I.T.V.B.L. sub nr. x/06.09.2021 şi obligarea pârâţilor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 43/2022 din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Gorj şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Municipiului Constanţa şi Serviciul Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local, în favoarea Tribunalului Constanţa.

În considerentele sentinţei a reţinut că a fost învestită cu o cerere având ca obiect anularea Hotărârilor de Consiliu Local al Municipiului Constanţa nr. 219/30.07.2021 şi nr. 220/20.07.2021, anularea Dispoziţiei nr. 331/19.08.2021, anularea Dispoziţiei nr. T82203/05.10.2021.

A mai reţinut că în raport cu data introducerii acţiunii, 21.10.2021, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, conform cărora reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, iar din precizările verbale făcute în şedinţă publică de apărătorul reclamantei, a rezultat că reclamanta are domiciliul în fapt pe raza municipiului Constanţa, acolo unde locuieşte efectiv şi unde îşi are locul de muncă, iar din întâmpinarea formulată de pârâtul Consiliul Local al municipiului Constanţa reiese că reclamanta a optat pentru ocuparea unei funcţii publice rămase vacante la nivelul instituţiei, fiind numită pe noua funcţie publică, astfel încât şi în prezent aceasta îşi desfăşoară activitatea profesională tot pe raza municipiului Constanţa.

De asemenea, s-au reţinut dispoziţiile art. 87 C. civ., conform cărora domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală, astfel că în ceea ce priveşte domiciliul reclamantei, are relevanţă situaţia de fapt reală, ce poate fi dovedită cu orice mijloc de probă, fiind relevantă adresa unde locuieşte efectiv reclamanta, respectiv unde locuia efectiv la data formulării acţiunii, respectiv în judeţul Constanţa, Municipiul Constanţa, având în vedere locul de muncă al acesteia.

Tribunalul Dolj a mai reţinut că, prin modificarea legislativă a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a urmărit să asigure reclamantului accesul facil la instanţa de judecată aflată în circumscripţia teritorială în care locuieşte efectiv.

2.2. Hotărârea Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 665/2022 din data de 06 mai 2022, Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Municipiului Constanţa şi Serviciul Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local prin Director executiv, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal; a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamanta are calitatea de funcţionar public în cadrul Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local Constanţa, iar din copia actului de identitate de la dosarul Tribunalului Gorj rezultă că aceasta are domiciliul în municipiul Târgu Jiu şi că, în urma verificărilor efectuate de instanţă în baza de date a evidenţei persoanelor, a rezultat acelaşi domiciliu la data introducerii cererii de chemare în judecată, precum şi faptul că reclamanta nu figurează înregistrată cu reşedinţă în municipiul Constanţa .

De asemenea, a reţinut dispoziţiile art. 336 din O.U.G. nr. 57/2019 şi art. 536 din acelaşi act normativ, care nu prevăd care este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauzele având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, motiv pentru care devin aplicabile dispoziţiile de drept comun în materia contenciosului administrativ, respectiv cele de la art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004.

A apreciat că, sub aspectul noţiunii de "domiciliu" se au în vedere dispoziţiile art. 87 din C. civ., iar în ceea ce priveşte reşedinţa dispoziţiile art. 88 C. civ., tinându-se cont şi de faptul că potrivit art. 91 alin. (1) din C. civ., dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate.

Totodată, au fost avute în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, care se referă în mod expres doar la domiciliul reclamantului, nu şi la reşedinţa acestuia şi cum reclamanta nu figurează înregistrată în baza de date a evidenţei persoanelor cu reşedinţa în municipiul Constanţa, domiciliul acestea aflându-se pe raza judeţului Gorj, a apreciat că este competent în soluţionarea cauzei Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în contextul interpretării noţiunii de domiciliu.

Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanţei, respectiv 09.06.2021:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, pentru determinarea instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

În consecinţă, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, modificate prin Legea nr. 212/2018, în raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată - 21.10.2021.

Astfel, textul de lege menţionat instituie o competenţă teritorială exclusivă, stabilind că, în situaţia în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept privat, instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul reclamantului.

Examinând înscrisurile de la dosar, Înalta Curte constată că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a arătat că locuieşte în Municipiul Târgu Jiu; din copia cărţii de identitate a acesteia, de la fila x din vol. I al Tribunalului Gorj reiese că aceasta are domiciliul în Municipiul Târgu Jiu; din referatul întocmit de către persoana însărcinată cu accesarea bazei de date a Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Tribunalului Constanţa reiese că din data de 17.11.2017, domiciliul reclamantei este pe raza Municipiului Târgu Jiu, fară a avea înregistrate menţiuni privind reşedinţa.

Prin urmare, constatând că în cauză nu sunt elemente suficiente pentru a se reţine că reclamanta ar locui în Municipiul Constanţa, ci, din contră, reiese că reclamanta are domiciliul pe raza Municipiului Târgu Jiu, Înalta Curte constată că Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, competenţă stabilită în raport cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanţei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Municipiului Constanţa şi Serviciul Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local prin Director executiv, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 23 iunie 2022.