Bevacizumab reimbursement claim barred as inadmissible; appeal quashed for failure to challenge judgment below.

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28.06.2021 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumite comercială Avastin) pentru indicaţia glioblastom, iar în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 201 din 8 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, şi s-a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, ca inadmisibilă.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 201 din 8 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul-reclamant arată că în mod eronat instanţa de fond a admis excepţia inadmisibilităţii pentru motivul că nu ar fi formulat o cerere adresată pârâţilor, precizând că a formulat o astfel de cerere, prin care a solicitat obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Pazopanib (denumire comercială Votrient) pentru indicaţia terapeutică chordom sacrat, iar în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

4. Apărările formulate

Intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia nulităţii recursului, apreciind că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici cu privire la încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, ci recurentul-reclamant s-a rezumat la a reitera aspecte cu privire la fondul cauzei, ce au fost invocate şi prin cererea de chemare în judecată.

Susţine că prima instanţă a apreciat în mod corect că este incidentă excepţia inadmisibilităţii, în condiţiile în care recurentul-reclamant nu a făcut dovada că s-ar fi adresat pârâţilor cu o cerere prin care să solicite îndeplinirea obligaţiilor ce fac obiectul capătului principal sau subsidiar de cerere.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, examinând cererea de recurs formulată de către reclamantul A., Înalta Curte constată că nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât aspectele invocate prin cererea de recurs nu vizează cele reţinute de către instanţa de fond prin hotărârea recurată.

Astfel, sentinţa atacată se referă la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumite comercială Avastin) pentru indicaţia glioblastom, în timp ce cererea de recurs se referă la medicamentul Pazopanib (denumire comercială Votrient) pentru indicaţia terapeutică chordom sacrat.

Prin urmare, întrucât prin sentinţa recurată şi prin cererea de recurs este vorba de medicamente diferite şi de indicaţii terapeutice diferite, nu se poate reţine ca fiind îndeplinită condiţia motivării recursului, în condiţiile în care pentru a se putea considera îndeplinită această condiţie, este necesar ca aspectele invocate din cererea de recurs să vizeze argumentele avute în vedere de către instanţa de fond la pronunţarea soluţiei.

Or, această condiţie nu este îndeplinită în speţă, ceea ce atrage sancţiunea nulităţii cererii de recurs.

Prin urmare, deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici referitoare la medicamentul şi afecţiunea avute în vedere de către instanţa de fond la pronunţarea sentinţei recurate, Înalta Curte va constata nul recursul de faţă.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 201 din 8 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 201 din 8 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 23 iunie 2022.