Insurer guarantee fund appeal annulled for failure to state valid cassation grounds; first-instance rejection of €50,000 compensation claim stands.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal as null, thereby upholding the first-instance ruling that had rejected the claim; the first-instance decision remains in force. The case involved a claimant seeking annulment of an insurer guarantee fund's decision rejecting her compensation claim for €50,000 based on a final criminal judgment, on grounds of tardiness, and seeking an order compelling the fund to grant the payment. The court held the appeal null under Articles 486(1)(d), 489(1)-(2), and 488(1) of the Civil Procedure Code because the appellant's grounds largely restated the initial claim and the first-instance arguments without developing any specific illegality grounds fitting the exhaustive cassation cases, and general assertions of erroneous law application were unsubstantiated; thus, the appeal failed to meet the formal requirements for extraordinary review.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 14 din Legea nr. 213/2015, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ, art. 489 alin. (1) din C. proc. civ, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ; Insurer guarantee fund appeal annulled for failure to state valid cassation grounds; first-instance rejection of €50,000 compensation claim stands: The case involved a claimant seeking annulment of an insurer guarantee fund's decision rejecting her compensation claim for €50,000 based on a final criminal judgment, on grounds of tardiness, and seeking an order compelling the fund to grant the payment. The court held the appeal null under Articles 486(1)(d), 489(1)-(2), and 488(1) of the Civil Procedure Code because the appellant's grounds largely restated the initial claim and the first-instance arguments without developing any specific illegality grounds fitting the exhaustive cassation cases, and general assertions of erroneous law application were unsubstantiated; thus, the appeal failed to meet the formal requirements for extraordinary review.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedTemeiul legal al soluției adoptate în recurs – constatarea nulității recursului.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 iunie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judeca înregistrată la data de 12.12.2019 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, anularea deciziei nr. 21647/18.11.20.19 şi obligarea pârâtului la analizarea cererii reclamantei, respectiv să se dispună obligarea pârâtului la admiterea cererii de plată în cuantum de 50.000 euro pentru A., potrivit sentinţei penale nr. 1684/2016 a Judecătoriei Bistriţa, rămasă definitivă la data de 19.04.2017 prin decizia penală nr. 626/A/2017 a Curţii de Apel Cluj.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 709/2020 din 24 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca neîntemeiată.
3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei civile nr. 709/2020 din 24 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi rejudecarea cauzei, în sensul anulării deciziei emise de către pârât şi obligării acestuia la emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de despăgubire.
Recurenta-reclamantă precizează că cererea de despăgubire i-a fost respinsă de către intimatul-pârât pentru motivul că a fost formulată în mod tardiv; că dispoziţiile Normei nr. 16/2015 şi ale art. 14 din Legea nr. 213/2015 au fost interpretate în mod eronat şi că dreptul de creanţă se prescrie în termen de 5 ani.
4. Apărările intimatului-pârât
Intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia nulităţii recursului, având în vedere că recurenta-reclamantă a preluat criticile din contestaţia administrativă şi că cererea de recurs nu conţine critici de nelegalitate.
Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
2.1. Analizând cu prioritate excepţia nulităţii cererii de recurs formulate de către reclamanta A., invocată de către intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:
"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
Examinând cererea de recurs formulată de către reclamanta A., se constată că în mare parte aceasta reprezintă o redare fidelă a cererii de chemare în judecată, aflată la dosarul de fond (pag. 2 a cererii de recurs şi paragrafele 5 şi 6 din pag. 3), aspectele invocate făcând obiectul analizei primei instanţe, prin cererea de recurs nefiind adus niciun argument suplimentar care să se circumscrie motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate.
Mai mult, paragrafele care nu se regăsesc în cererea de chemare în judecată nu constituie critici de nelegalitate în sensul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., fiind afirmaţii care nu sunt argumentate în raport cu considerentele hotărârii recurate, precum şi afirmaţii cu caracter general, prin care se susţine aplicarea eronată a legii de către instanţa de fond, fără a se argumenta de ce consideră că instanţa a aplicat în mod greşit legea, ceea ce face ca acestea să nu poată fi considerate critici de nelegalitate.
Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.
În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:
"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de faţă.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 709/2020 din 24 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 709/2020 din 24 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 23 iunie 2022.