Recurs against a final annulment decision: admissibility limits under Art. 483 C. proc. civ.

Şedinţa publică din data de 22 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;

1. Circumstanţele cauzei.

Prin sentinţa nr. 798 din data de 7.08.2020, Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a calificat excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâta Primăria Oraşului Băicoi ca fiind apărare de fond, a respins ca neîntemeiată, cererea având ca obiect amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti (art. 24 din legea nr. 554/2004), formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Primăria Oraşului Băicoi, B. - Şef Taxe şi Impozite Locale Băicoi şi C. - primar Oraş Băicoi, concluzionându-se că prin sentinţa nr. 265 din 8.03.2019 a fost obligată primăria pârâtă să efectueze compensarea sumei de restituit cu obligaţiile restante ale reclamantului, obligaţie ce s-a executat de serviciul taxe şi impozite locale, compensându-se impozitul achitat de A. pe terenuri în perioada 2011-2018 cu impozitul pe clădiri aferent acestei perioade, însă pentru neexecutarea obligaţiei de plată a cheltuielilor de judecată nu se pot invoca dispoziţiile art. 24 din legea contenciosului administrativ, ci cele ale C. proc. civ., astfel că nu îi pot fi acordate reclamantului despăgubiri în conformitate cu prevederile art. 892 C. proc. civ., nici nu se poate aplica amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zile întârziere şi nici amenda judiciară, cum este reglementată de art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. h) respectiv art. 189 din acelaşi cod.

2. Calea de atac exercitată.

Împotriva sentinţei nr. 798 din data de 7.08.2020, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea căii de atac promovate, casarea hotărârii recurate, iar pe fond admiterea acţiunii, invocându-se cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

3. Hotărârea instanţei de recurs.

Prin decizia nr. 117 din 26 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020 a fost admisă excepţia tardivităţii recursului invocată de intimata Primăria Oraşului Băicoi, fiind respins recursul declarat de reclamantul A., ca tardiv formulat.

4. Contestaţia în anulare.

Prin cererea înregistrată la data de 15.02.2021, pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 117 din 26 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2020.

În motivarea cererii, contestatorul a susţinut că recursul formulat de recurentul - reclamant împotriva sentinţei civile nr. 798/07.08.2020, în dosarul nr. x/2020, a fost depus la data de 06.11.2020, în termen, având în vedere că la data de 30.09.2020, hotărârea atacată a fost redactată şi publicată în dosarul electronic al cauzei la data de 01.10.2020.

Recurentul a depus cererea de ajutor public judiciar avocat din oficiu pentru redactare şi reprezentare în calea de atac împotriva sentinţei civile nr. 798/07.08.2020 în dosarul nr. x/2020 conform dispoziţiilor legale ale O.U.G.. 51/2008 art. 13 alin. (2) şi alin. (3) "Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea căii de atac se întrerupe o singura dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 14. De la data comunicării încheierii prin care s-a soluţionat cererea de ajutor public judiciar ori, după caz, cererea de reexaminare, în sensul admiterii, respectiv al respingerii, începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac".

Prin decizia nr. 477 din data de 30 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorul A., împotriva deciziei nr. 117 din 26 ianuarie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel Ploieşti în contradictoriu cu intimaţii Primăria Oraşului Băicoi, B. - Şef Taxe şi Impozite Locale Băicoi şi C. - Primarul Oraşului Băicoi, ca inadmisibilă.

5. Cererea de recurs.

Împotriva deciziei nr. 477 din data de 30 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a formulat apel reclamantul A..

6. Apărările formulate în cauză.

Intimata-pârâtă Primăria Oraşului Băicoi a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 14 februarie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 22 iunie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei."

Înalta Curte constată că, recurentul-reclamant a formulat critici împotriva deciziei nr. 477 din data de 30.03.2021, hotărâre pronunţată de către Curtea de Apel Ploieşti asupra unei contestaţii în anulare.

Potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Înalta Curte va avea în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată, cu caracter general, de dispoziţiile art. 483 C. proc. civ.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că pot face obiect al recursului doar hotărârile primei instanţe, când sunt date fără drept de apel, sau hotărârile instanţei de apel, fiind delimitată astfel, expres şi limitativ, categoria hotărârilor judecătoreşti supuse acestei căi de atac.

În aceste condiţii, părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Raportat la datele speţei de faţă, Înalta Curte constată următoarele:

Recursul ce formează obiectul prezentului dosar a fost promovat, aşa cum s-a menţionat mai sus, împotriva deciziei nr. 477 din data de 30.03.2021, pronunţată de către Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei nr. 117 din 20.01.2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, (hotărâre definitivă de la pronunţare).

Astfel, recurentul-reclamant a declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 şi alin. (2) din C. proc. civ., pronunţată în soluţionarea unei alte cereri care la rândul său era definitivă şi nesusceptibilă de calea de atac exercitată în prezenta cauză.

Prin urmare, se observă că, în speţă, recurentul-reclamant a formulat recurs împotriva unei hotărâri care nu face parte din categoria hotărârilor care, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs, fiind definitivă, ceea ce este inadmisibil.

7. Temeiul de drept al soluţiei adoptate.

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., coroborat cu art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 477 din 30 martie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 477 din 30 martie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iunie 2022.