Jurisdictional conflict over venue for challenging EU fund financial irregularity notices: application of private-party venue rule to public entity claimant
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, definitively assigning the case to the Bucharest Court of Appeal, Commercial and Administrative Section II, thereby ruling in favor of the defendant Ministry's position that the claimant is not a public authority for the purposes of jurisdictional venue. The dispute involved a public entity (city) challenging an administrative note establishing financial irregularities and a subsequent decision on a European Union non-reimbursable fund correction, with the core issue being whether the venue rule for public authority plaintiffs (venue at the defendant's seat) or private party plaintiffs (venue at the plaintiff's seat) applied. The Court held that under Article 10(3) second part of Law No. 554/2004 and the EU financial management framework, the claimant, as a beneficiary of EU funds rather than an authority acting in a public power capacity, is treated as a private party; consequently, because the claim value (approx. 69,800 RON) was below the 3,000,000 RON threshold, the competent court was determined by the defendant's location (Bucharest) rather than the plaintiff's location, rejecting the opposing view that the claimant's status as a public legal entity mandated a different venue.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 96 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019, art. 10 din Legea nr. 554/2004; Jurisdictional conflict over venue for challenging EU fund financial irregularity notices: application of private-party venue rule to public entity claimant: În argumentele expuse în susţinea soluţiei instanţa a reţinut că in raport de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză este Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, ca instanţă de la domiciliul pârâtului, reclamantul nefiind persoană fizică sau juridică de drept privat, ci persoană juridică de drept public care, conform normei speciale, trebuie să se adreseze instanţei de la sediul pârâtului Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 iunie 2022
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, sub dosar nr. x/2021, reclamantul Oraşul Seini în contradictoriu cu pârâtul Ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice Şi Sdministraţiei, a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/13.01.2021 şi a Deciziei nr. 58/15.03.2021 privind soluţionarea contestaţiei şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, prin Sentinţa 11574 din 23 noimbrie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Maramureş, invocată de pârât şi în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul Oraşul Seini în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Administraţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În argumentele expuse în susţinea soluţiei instanţa a reţinut că in raport de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză este Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, ca instanţă de la domiciliul pârâtului, reclamantul nefiind persoană fizică sau juridică de drept privat, ci persoană juridică de drept public care, conform normei speciale, trebuie să se adreseze instanţei de la sediul pârâtului Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
Învestit cu soluţionarea acuzei, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ si Fiscal, prin sentinţa civilă nr. 794 din 16 februarie 2022, a admis
excepţia de necompetenta teritorială a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ si Fiscalşi, pe cale de consecinţă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Oraşul Seini şi pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în favoarea Tribunalului Maramureş.
Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi trimite dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionare.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a având în vedere ansamblul dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, a constatat că în raportul de drept administrativ dedus judecăţii nu reclamantul are calitatea de autoritate publică in accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea 554/2004, acesta fiind beneficiarul contractului de finanţare, ci pârâtul este organul de stat care acţionează în regim de putere publică iar în virtutea competenţei legale, de gestionare a fondurilor europene a şi emis actele administrative care sunt contestate în prezenta cauză, reclamantul având în speţă calitatea de persoană vătămată. Or, in raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, instanţa constată că in speţă nu autoritatea publică are calitatea de reclamant, ci pe aceea de pârât, astfel că sunt incidente în cauză prevederile art. 10 alin. (3) teza I respectiv este competentă instanţa de la sediul reclamantului, întrucât potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011 beneficiar poate fi atât o persoană de drept public, cât şi o persoană de drept privat.
Înalta Curte, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 135 alin. (3) şi alin. (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţe îl constituie problema instanţei competente material şi teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Aşa cum reiese din actele şi lucrările dosarului, reclamantul, persoană juridică de drept public (conform art. 96 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019) a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/13.01.2021 şi a Deciziei nr. 58/15.03.2021 privind soluţionarea contestaţiei.
Astfel, conform art. 10 din Legea nr. 554/2004:
"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (11) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluţionează potrivit rangului autorităţii, conform prevederilor alin. (1). (2) Recursul împotriva sentinţelor pronunţate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, iar recursul împotriva sentinţelor pronunţate de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel se judecă de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului. (…)."
Valoarea creanţei bugetare rezultate din nereguli este în valoare de 69.883,80 RON conform Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/13.01.2021 şi reprezintă finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, acordată de către instituţia pârâtă în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR), în baza dispoziţiilor contractului de finanţare cod SMIS 125646.
Având în vedere cuantumul creanţei care se află sub pragul de 3.000.000 RON şi sediul pârâtei, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ. raportat la art. 10 alin. (11) şi (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, va stabilii competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Oraşul Seini în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Oraşul Seini în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 iunie 2022.