Nullity of cassation appeal for failure to identify statutory grounds of illegality rather than mere factual disagreement
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal as null and void, leaving the lower court’s decision dismissing the administrative claim in force. The case involved a challenge to the refusal to annul an inspector-general’s resolution that upheld the closure of a prior administrative file, where the appellant argued that judicial stamp taxes were incorrectly applied and that his boundary demarcation and succession partition order was not recognized. The Court relied on Articles 486, 488, and 489 of the Code of Civil Procedure, determining that the appeal was legally null because the appellant failed to articulate specific grounds for cassation or demonstrate legal illegality in the contested ruling, instead relying on non-jurisdictional complaints regarding stamp duties and factual merits that do not constitute valid appellate criticism under the narrow statutory framework for cassation.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) din C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 499 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 483 alin. (3) din C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for failure to identify statutory grounds of illegality rather than mere factual disagreement: The case involved a challenge to the refusal to annul an inspector-general’s resolution that upheld the closure of a prior administrative file, where the appellant argued that judicial stamp taxes were incorrectly applied and that his boundary demarcation and succession partition order was not recognized. The Court relied on Articles 486, 488, and 489 of the Code of Civil Procedure, determining that the appeal was legally null because the appellant failed to articulate specific grounds for cassation or demonstrate legal illegality in the contested ruling, instead relying on non-jurisdictional complaints regarding stamp duties and factual merits that do not constitute valid appellate criticism under the narrow statutory framework for cassation.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThis provision serves as the main legal ground for the dispositive order to annul the appeal as null due to the lack of valid cassation grounds.
This procedural rule governs the manner in which the final decision was delivered to the parties via the court registry.
Full text
Şedinţa publică din data de 14 iunie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a la data de 02.04.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Inspecţia Judiciară, solicitând anularea rezoluţiei inspectorului-şef nr. C21-361 din data de 5 martie 2021, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă împotriva rezoluţiei de clasare nr. 262/A emisă de pârâtă în dosarul nr. 21-250 la data de 2 februarie 2021.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 1457 din 19 octombrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul A. solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate, rejudecarea litigiului în fond şi admiterea contestaţiei.
A arătat recurentul - reclamant că sentinţa atacată nu a ţinut cont de sesizarea referitoare la taxele de timbru aplicate în dosarul nr. x/2019, fiind privat de o cale de atac.
Deşi reclamantul are o hotărâre de grăniţuire, partaj succesoral şi punere în posesie, valabilitatea acesteia nu a fost recunoscută.
În condiţiile în care curtea de apel i-a restitui taxa judiciară de timbru nedatorată, judecătoria şi tribunalul nu au procedat la fel, solicitarea sa nefiind a fost repusă pe rol.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinare, pârâta - intimată a solicitat, în principal, anularea recursului, întrucât acesta, pe de o parte, nu cuprinde temeiul de drept pe care se fundamentează, iar, pe de altă parte, nu cuprinde motive care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
În subsidiar, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
5. Soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului în condiţiile art. 499 C. proc. civ.
Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Astfel, condiţia legală a încadrării motivelor de recurs în cazurile de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ., precum şi a dezvoltării motivelor, implică determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.
Motivele de recurs desemnează ipotezele expres şi limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.
Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute limitativ de art. 488 pct. 1-8 din C. proc. civ.
Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.
În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute limitativ de lege.
Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de Codul anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.
Înalta Curte constată că recurentul - reclamant nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aptă să conducă la casarea hotărârii recurate. Alegaţiile din cererea de recurs vizează modalitatea de stabilire şi administrare a taxelor judiciare de timbru în dosarul nr. x/2019 fără nicio referire la sentinţa recurată şi la motivarea instanţei de fond.
6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, reţinând că recursul promovat nu este explicit în vreo critică compatibilă cu materia recursului, având în vedere şi faptul că, în speţă, nu este prezent nici un motiv de recurs de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 489 din C. proc. civ., va dispune anularea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1457 din 19 octombrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 iunie 2022.