Appeal on preliminary-complaint bar for annulment of alert-state decree allowed and remanded for fresh merits ruling.
Legislator summary
AI generatedThe court allowed the appellant's appeal, reversed the first-instance ruling, and remanded the case to the same court for a fresh ruling on the claim to annul the Government Decision (H.G. No. 856/2020). The case is an administrative-law challenge in which the appellant sought annulment of a government decision linked to the state of alert regime; the first instance had dismissed it as inadmissible for failing the mandatory preliminary complaint procedure under Art. 7(1) of Law No. 554/2004. The High Court held that, although that preliminary procedure is generally mandatory for normative administrative acts, the exception in Art. 7(5) applies here in light of Constitutional Court Decision No. 392/2021, which requires urgent access to justice for acts issued under Law No. 55/2020; thus the preliminary-complaint requirement is incompatible with ensuring an effective remedy. The prior ruling was therefore annulled (per Art. 175(1) Civil Procedure Code) to preserve the right to two levels of jurisdiction, with the remand ordered under Art. 496 Civil Procedure Code and Art. 20(3) of Law No. 554/2004.
Legislator headnote
AI generatedart. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, art. 42 alin. (3) din O.U.G. nr. 21/2004, art. 72 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, art. 175 alin. (1) din C. proc. civ; Appeal on preliminary-complaint bar for annulment of alert-state decree allowed and remanded for fresh merits ruling: No. 856/2020). The case is an administrative-law challenge in which the appellant sought annulment of a government decision linked to the state of alert regime; the first instance had dismissed it as inadmissible for failing the mandatory preliminary complaint procedure under Art. 7(1) of Law No. 554/2004. The High Court held that, although that preliminary procedure is generally mandatory for normative administrative acts, the exception in Art. 7(5) applies here in light of Constitutional Court Decision No. 392/2021, which requires urgent access to justice for acts issued under Law No. 55/2020; thus the preliminary-complaint requirement is incompatible with ensuring an effective remedy. The prior ruling was therefore annulled (per Art. 175(1) Civil Procedure Code) to preserve the right to two levels of jurisdiction, with the remand ordered under Art. 496 Civil Procedure Code and Art. 20(3) of Law No. 554/2004.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for admitting the appeal and quashing the lower court's decision.
Cited in the reasoning as the ground for nullity of the appealed judgment; also appears in the legal basis but not in the operative part.
Legal basis for the annulment of the government decision and referral back to the first instance.
Full text
Şedinţa publică din data de 14 iunie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 12 august 2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, anularea H.G. nr. 856/2020, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 308 din 22 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia lipsei procedurii prealabile, invocată de pârât prin întâmpinare.
S-a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României.
S-a respins ca inadmisibilă cererea reclamantului de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 195/2020.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru greşita aplicare a dispoziţiilor art. 7 alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, care precizează că plângerea prealabilă "poate" fi formulată oricând.
In condiţiile in care legiuitorul nu a folosit expresia "trebuie" rezultă că plangerea prealabilă nu este obligatorie.
Totodată, s-a solicitat a se avea in vedere că dispoziţiile art. 7 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ, procedura prealabilă nu mai poate fi aplicabilă in speţă, in condiţiile in care hotărârea atacată şi-a produs efectele doar pentru o perioadă de 30 de zile, fiind exclusă in mod logic.
Prin motivele de recurs s-a criticat soluţia primei instanţe cu privire la respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, apreciind că aceasta indeplineşte toate condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, nemaifiind formulată o cerere de sesizare pentru aceleaşi argumente ca cele susţinute de recurentul - reclamant.
S-a arătat că motivarea acestui petit va fi completat ulterior comunicării sentinţei atacate.
S-a solicitat admiterea recursului intemeiat pe cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 din C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul - pârât Guvernul României nu a formulat întâmpinare.
5. Procedura de soluţionare a recursului
In ceea ce priveşte recursul privind soluţia pronunţată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale s-a dispus formarea dosarului versionat nr. x/2021
6. Soluţia instanţei de recurs
Analizând cererea de recurs raportat la soluţia instanţei de fond pronunţată asupra cererii de anulare H.G. nr. 856/2020, Inalta Curte va admite recursul pentru motivele şi in limitele in continuare arătate.
Prima instanţa a reţinut excepţia inadmisibilităţii cererii pentru neparcurgerea procedurii administrative prealabile prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte reţine că actelor administrative cu caracter normativ li se aplică prevederile alin. (1) şi (1)1 ale art. 7, potrivit cărora plângerea prealabilă este obligatorie şi poate fi adresată oricând.
Cu toate acestea, constată că excepţia se impunea a fi respinsă, în considerarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 392/2021. Prin această decizie s-a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu referire la art. 42 alin. (3) din O.U.G. nr. 21/2004, precum şi soluţia legislativă din art. 72 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, potrivit căreia dispoziţiile acestei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie în ceea ce priveşte soluţionarea acţiunilor formulate împotriva hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungeşte sau se încetează starea de alertă, precum şi a ordinelor şi a instrucţiunilor prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă.
Curtea Constituţională a subliniat necesitatea unei intervenţii legislative prompte care să asigure exercitarea în mod efectiv şi eficace a dreptului de acces la justiţie, având în vedere că dispoziţiile Legii nr. 55/2020 nu conţin niciun fel de dispoziţii procedurale care să garanteze soluţionarea cauzelor referitoare la actele administrative de declarare sau prelungire a stării de alertă într-un termen scurt, care să asigure un drept efectiv de acces la justiţie. Sub acest aspect, s-a statuat că dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu răspund exigenţelor soluţionării urgente a acţiunilor.
Pe cale de consecinţa, în practica Înaltei Curţi ulterioară pronunţării deciziei Curţii Constituţionale, s-a apreciat că urmarea procedurii prealabile în cazul unei hotărâri de guvern emise în temeiul Legii nr. 55/2020 nu este compatibilă cu cerinţa asigurării celerităţii judecăţii, care să asigure efectivitatea dreptului de acces la justiţie (decizia nr. 841/2022).
În concluzie, deşi în privinţa actului administrativ normativ nu poate fi reţinută, în principiu, exceptarea prevăzută de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, o astfel de exceptare de la urmarea procedurii plângerii prealabile trebuie considerată aplicabilă în cauza de faţă, în respectarea deciziei nr. 392/2021 a Curţii Constituţionale.
Prin urmare, hotărârea atacată este lovită de nulitate în condiţiile art. 175 alin. (1) din C. proc. civ. iar, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor, se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 496 din C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, în ceea ce priveşte cererea de anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 308 din 22 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 iunie 2022.