Competence conflict in tax restitution suit: appellate acquisition of jurisdiction via failure to verify at first hearing under CPC Art. 131
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of competence by assigning jurisdiction to the Ploiești Court of Appeal, thereby reversing the lower tribunal’s declination. The dispute involved a company seeking the annulment of a tax authority’s refusal to refund over 683,592 RON that had been illegally executed based on tax assessment decisions previously annulled by the High Court, along with claims for fiscal interest and civil damages. Although the claim amount exceeded the 3,000,000 RON threshold for appellate jurisdiction under Article 10(1) of Law No. 554/2004, the High Court determined that the Court of Appeal had acquired material competence because it failed to verify its own jurisdiction or invite the parties to present arguments at the first hearing as required by Article 131 of the Code of Civil Procedure, in accordance with the binding interpretation established in Decision No. 31/2019; consequently, the Ploiești Court of Appeal is mandated to adjudicate the merits of the case.
Legislator headnote
AI generatedart. 19 din Legea nr. 554/2004, art. 204 C. proc. civ, Articolul 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 130 alin. (2) C. proc. civ, art. 131 din C. proc. civ, art. 131 alin. (1) din C. proc. civ; Competence conflict in tax restitution suit: appellate acquisition of jurisdiction via failure to verify at first hearing under CPC Art. 131: Este adevărat că reclamanta a solicitat şi repararea prejudiciului generat de emiterea nelegală şi punerea în executare a celor două titluri de creanţă, prejudiciu pe care l-a evaluat provizoriu la suma de 20.297.331 RON, însă, în raport de sumele cu privire la care au fost emise actele administrative fiscale contestate, conform art. 10 alin. (1) din Lg. nr. 554/2004, se reţine că prezenta cauză ar fi de competenţa tribunalului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 09 iunie 2022
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2021 la data de 17 mai 2021, pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a Judeţului Prahova şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, în temeiul art. 1, art. 8, art. 18 alin. (3) şi art. 19 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, coroborat cu art. 117, art. 124 şi art. 218 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi raportat la dispoziţiile art. 194 şi următoarele C. proc. civ., a formulat acţiune în contencios administrativ prin care a solicitat: anularea Dispoziţiei de respingere nr. 204744/22.04.2021, emisă de pârâtă; obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 683.592 RON executată nelegal de autoritatea fiscală, în baza Deciziilor de impunere nr. x/20.12.2013 şi nr. FPH 148/7385/20.12.2013, ambele anulate definitiv potrivit Deciziei nr. 4328/30.09.2019, completată prin Decizia nr. 2990/30.06.2020, hotărâri pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2014; obligarea pârâtelor la plata dobânzilor fiscale aferente sumei de menţionate la pct. 2, calculate de la data executării/compensării nelegale şi până la data restituirii integrale a debitului, dobânzi în cuantum 393.707 RON, calculate până la data de 31.01.2021; repararea prejudiciului generat de emiterea nelegală şi punerea în executare a celor două titluri de creanţă, prejudiciu pe care îl evaluează provizoriu la suma de 20.297.331 RON, reprezentând: 752.724 RON, prejudiciul efectiv; 19.544.607 RON, beneficiul nerealizat, din care 12.281.290 RON, aferent perioadei 2014-2020, prin raportare la activitatea economică desfăşurată la momentul emiterii titlului de creanţă; 7.263.317 RON, generate de blocarea investiţiilor în curs la momentul emiterii titlurilor de creanţă nelegale.
Numiţii B. şi C., în contradictoriu cu reclamanta A. S.R.L. şi pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a Judeţului Prahova şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, în temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 62 şi următoarele din C. proc. civ., au formulat cerere de intervenţie voluntară principală,
D. S.R.L. în temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 62 şi următoarele C. proc. civ., a formulat cerere de intervenţie voluntară principală.
Cu actul înregistrat sub nr. x/13.10.2021, numiţii B. şi C., în temeiul art. 204 C. proc. civ. au formulat cerere modificatoare a cererii de intervenţie în interes propriu formulate.
La termenul de judecată din 15 decembrie 2021, numiţii B. şi C. au formulat o cerere prin care înţeleg să majoreze câtimea pretenţiilor cu suma de 1.913,99 RON, constând în dobândă legală penalizatoare aferentă sumei de 171.753,79 RON, achitată de către creditorul E. în procedura de insolvenţă a A., solicitând totodată obligarea pârâtei la plata în continuare a acestei dobânzi, până la achitarea integrală a prejudiciului.
La termenul de judecată din 15 decembrie 2021, Curtea a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale a instanţei.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa nr. 227/20.12.2021, Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a Judeţului Prahova şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, în favoarea Tribunalului Prahova.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub acelaşi număr unic de dosar.
La termenul de judecată din data de 09.05.2022, reclamanta a invocat excepţia de necompetenţă materială a tribunalului prahova.
Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 427 din data de 9 mai 2022 a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Prahova, invocată de reclamantă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. în faliment, reprezentată convenţional de lichidator judiciar F. şi pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a Judeţului Prahova şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:
În cauza de faţă, reclamanta A. S.R.L a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere de chemare în judecată care vizează: anularea Dispoziţiei de respingere nr. 204744/22.04.2021, emisă de pârâtă ca nelegală şi netemeinică; obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 683.592 RON, executată nelegal de autoritatea fiscală, în baza Deciziilor de impunere nr. x/20.12.2013 şi nr. FPH 148/7385/20.12.2013, ambele anulate definitiv potrivit Deciziei nr. 4328/30.09.2019, completată prin Decizia nr. 2990/30.06.2020, hotărâri pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2014; obligarea pârâtelor la plata dobânzilor fiscale aferente sumei de menţionate la pct. 2, calculate de la data de data executării/compensării nelegale şi până la data restituirii integrale a debitului, dobânzi în cuantum 393.707 RON, calculate până la data de 31.01.2021.
Articolul 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede:
"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.".
Este adevărat că reclamanta a solicitat şi repararea prejudiciului generat de emiterea nelegală şi punerea în executare a celor două titluri de creanţă, prejudiciu pe care l-a evaluat provizoriu la suma de 20.297.331 RON, însă, în raport de sumele cu privire la care au fost emise actele administrative fiscale contestate, conform art. 10 alin. (1) din Lg. nr. 554/2004, se reţine că prezenta cauză ar fi de competenţa tribunalului.
Însă necompetenţa materială constituie normă de ordine publică, putând fi invocată, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ. de părţi sau de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii.
Potrivit, art. 131 din C. proc. civ. la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu. În mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop.
Conform Deciziei nr. 31/2019 pronunţată de Î.C.C.J.- Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, SE reţine că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., instanţa învestită prin hotărârea de declinare a competenţei poate invoca necompetenţa materială procesuală dacă instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.
În prezentul litigiu, din încheierea din data de 13.10.2021, reiese că, la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate în faţa Curţii de Apel Ploieşti şi la care acestea puteau pune concluzii, instanţa nu a stabilit competenţa şi nu a acordat un termen un termen pentru stabilirea competenţei, Curtea de Apel Ploieşti devenind astfel competentă să soluţioneze cauza.
În această situaţie, competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. revine Curţii de Apel Ploieşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a Judeţului Prahova, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 iunie 2022.