Inadmissibility of revision petition for property restitution due to res judicata and prohibition on modifying claims after competence determination

Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2022

Deliberând asupra prezentei cereri de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Craiova (dosar nr. x/2019) şi ulterior declinată şi reînregistrată la Tribunalul Dolj (dosar nr. x/2019) reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de reconstituire a dreptului de proprietate a comunei Întorsura, prin primar şi Comisia Centrală de Reconstituire a dreptului de proprietate a Prefecturii Dolj, prin prefect, obligarea pârâtelor, în temeiul dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 554/2004, la emiterea unei decizii de admitere/respingere a cererii privind titlul de proprietate solicitat de reclamant în temeiul dispoziţiilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, completată de Legea nr. 231/2018.

Prin sentinţa 856 din 30 mai 2019 Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Reconstruire a dreptului de proprietate a Comunei Întorsura, prin primar şi Comisia Centrală de Reconstruire a dreptului de proprietate a Prefecturii Dolj, prin prefect, reţinându-se, în esenţă, că obiectul cererii reclamantului nu se încadrează în sfera de reglementare a art. 2 din Legea nr. 554/2004, ci în procedura reconstituirii dreptului de proprietate, fiind un litigiu pentru a cărui soluţionare s-a stabilit prin lege organică o altă procedură de soluţionare, în favoarea judecătoriei.

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul A., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

2. Hotărârea supusă revizuirii

Prin decizia nr. 2089 din 25 septembrie 2019 Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinţei nr. 856 din 30 mai 2019 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2019 în contradictoriu cu intimatele-pârâte Comisia Locală de Reconstruire a dreptului de proprietate a Comunei Întorsura, prin primar şi Comisia Centrală de Reconstruire a dreptului de proprietate a Prefecturii Dolj, prin prefect.

3. Cererea de revizuire

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 28.10.2019 sub nr. de dosar x/2019, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 2089 din 25 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ., solicitând anularea în tot a deciziei, precum şi admiterea acţiunii.

In faţa instanţei, la data de 27 octombrie 2020 revizuentul a precizat că nu susţine cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., care este de competenţa Curţii de Apel Craiova, prin încheierea de şedinţă de la acea dată luându-se act de poziţia revizuentului A. în sensul că înţelege să susţină doar cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin aceeaşi încheiere de şedinţă, în temeiul art. 138 alin. (6) din C. proc. civ. s-a dispus suspendarea judecării cererii de revizuire, astfel cum a fost precizată, până la soluţionarea dosarului nr. x/2020 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Completul de 5 Judecători, având ca obiect recursul declarat de revizuent împotriva deciziei nr. 2035/21 mai 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Prin precizarea formulată la data de 14 octombrie 2021, revizuentul a invocat şi cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în raport de comunicarea sentinţei civile nr. 1572/02.08.2021 pronunţate de Judecătoria Băileşti

4. Apărările intimatului

Intimatele Comisia locală de reconstituire a dreptului de proprietate a Comunei Întorsura prin primar şi Comisia centrală de reconstituire a dreptului de proprietate a Prefecturii Dolj prin prefect, nu au formulat întâmpinare.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Analizând cu prioritate precizarea formulată de revizuentul A. la data de la data de 14 octombrie 2021, prin care a completat cererea de revizuire şi cu cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în raport de comunicarea sentinţei civile nr. 1572/02.08.2021 pronunţată de Judecătoria Băileşti, Înalta Curte constată inadmisibilitatea cererii.

Art. 513 alin. (1) prevede că Cererea de revizuire se soluţionează potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată. Cum hotărârea atacată este pronunţată de o instanţă de recurs, apreciază Înalta Curte că dispoziţiile art. 204 alin. (1) din C. proc. civ. privind modificarea cererii de chemare în judecată nu sunt aplicabile.

De altfel, cadrul procesual şi, implicit, competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, a fost stabilit prin încheierea de şedinţă din data de 27 octombrie 2020, astfel cum s-a arătat la pct. 4 din prezenta hotărâre.

Pentru aceste motive Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă completarea cererii de revizuire, ca sancţiune procesuală care intervine în cazul efectuării unui act procedural pe care legea îl exclude, sau nu îl prevede, sau în cazul exercitării unui drept procesual nerecunoscut.

In ceea ce priveşte cererea de revizuire vizând contrarietatea de hotărâri, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 coroborat cu art. 430 din C. proc. civ., excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată din oficiu, reţine următoarele:

În fapt la data de 21.10.2019, revizuentul A. a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub numărul x/2019 cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 2089 din 25 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ., solicitând anularea în tot a deciziei, precum şi admiterea acţiunii.

Prin decizia nr. 2541 din data de 25 noiembrie 2019 Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, respingând ca inadmisibilă cererea de revizuire a aceeaşi decizii întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 2035 din 21 mai 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cererea de revizuire a fost respinsă, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei decizii s-a formulat recurs, soluţionat de Completul de 5 Judecători, prin decizia nr. 254 din 14 decembrie 2020 în dosarul nr. x/2020.

Excepţia autorităţii de lucru judecat este o excepţie procesuală de fond, absolută, de ordine publică, reglementată prin dispoziţii cu caracter imperativ, fiind menită să asigure stabilitate raporturilor juridice şi eficienţă întregii activităţi judiciare.

Conform dispoziţiilor art. 430 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată".

Potrivit dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".

Art. 431 alin. (1) din C. proc. civ. dă expresie funcţiei negative a lucrului judecat, potrivit căreia o acţiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, fiind interzisă reluarea aceleiaşi judecăţi, în condiţiile identităţii de părţi, obiect şi cauză.

Principiul autorităţii de lucru judecat corespunde necesităţii de stabilitate juridică şi ordine socială, fiind interzisă readucerea în faţa instanţelor a chestiunii litigioase deja rezolvate şi nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiţie nu este unul absolut, el putând cunoaşte limitări decurgând din aplicarea altor principii.

Instanţa reţine că, în cauză, sunt îndeplinite cerinţele autorităţii de lucru judecat, respectiv tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, fiind vorba despre două cereri cu conţinut identic, una depusă la instanţa de fond şi soluţionată de Înalta Curte ulterior declinării de competenţă, şi a doua, înregistrată direct la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, reglementat de art. 431 alin. (1) din C. proc. civ., îl reprezintă instituirea unui fine de neprimire, orice astfel de acţiune fiind respinsă fără a fi cercetată în fond.

6. Soluţia instanţei asupra cererii de revizuire şi temeiul juridic al acesteia

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă completarea cererii de revizuire, iar, în temeiul dispoziţiilor art. 430 C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire, pentru autoritate de lucru judecat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă completarea cererii de revizuire.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 2089 din 25 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019 pentru autoritate de lucru judecat în raport cu decizia nr. 2035 pronunţată în data de 21 mai 2020 de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.

Cu recurs la Completul de 5 Judecători.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 ianuarie 2022.