Revision of road infrastructure compensation proceedings declared inadmissible for challenging a decision not evoking the merits

Şedinţa publică din data de 8 iunie 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 30 septembrie 2020, pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Statul Roman, prin Ministerul Transporturilor Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor, reprezentat prin Compania Naţională de Administrare a infrastructurii Rutiere ("CNAIR"), a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, în temeiul art. 997 şi urm. C. proc. civ., suspendarea provizorie a Hotărârilor de Guvern nr. 537/2019 si 626/2202, pentru modificarea şi completarea Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 217/2019, numai sub aspectul modului de stabilire a contravalorii prejudiciilor materiale care li se cuvin reclamanţilor, ca urmare a înfiinţării Drumului Expres Craiova - Piteşti şi legăturile la drumurile existente, tronsonul 2, aflate pe raza comunei Găneasa, jud. Olt.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 199 din 2 octombrie 2020, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Statul Roman, prin Ministerul Transporturilor Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor, reprezentat prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 199 din 2 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii A. şi B., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială.

4. Soluţia instanţei de recurs

Prin decizia nr. 2943 din 18 mai 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 199 din 2 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

5. Cererea de revizuire

Prin cererea înregistrată la data de 3 august 2021, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021, A. şi B. au solicitat revizuirea deciziei nr. 2943 din 18 mai 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, respectiv anularea deciziei atacate şi stabilirea unui termen pentru rejudecarea recursului.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuenţii susţinân că, în considerentele deciziei, instanţa de recurs a reţinut în mod greşit că reclamanţii ar fi invocat dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 în susţinerea ordonanţei preşedinţiale. Or, reclamanţii au întemeiat cererea de ordonanţă preşedinţială pe dispoziţiile art. 997 C. proc. civ., astfel că instanţa de recurs s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut şi nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut.

Mai susţin revizuenţii că, nici în preambulul deciziei şi nici în dispozitiv nu s-a menţionat numărul dosarului în care s-a pronunţat sentinţa nr. 199/02.10.2020 a Curţii de Apel Craiova, scopul acestei omisiuni fiind acela de a se înţelege greşit obiectul cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale ca fiind acela de suspendare provizorie a hotărârii de guvern, deşi acest aspect nu este real.

Totodată, consideră revizuenţii că sunt greşite considerentele referitoare la incompatibilitatea procedurii ordonanţei preşedinţiale cu contenciosul administrativ, în condiţiile în care, printr-o cerere distinctă adresată Curţii de Apel Craiova şi înregistrată sub nr. x/2020, revizuenţii au solicitat încuviinţarea, pe calea ordonanţei preşedinţiale, a cererii de evaluare provizorie a arborilor, iar nu de suspendare a hotărârii de guvern. Cererea de suspendare a actelor administrative formează obiectul dosarului de fond nr. x/2010 Aşadar, instanţa de recurs a ignorat cererea revizuenţilor, raportându-se la considerente care privesc alte litigii, dovedind o verificare pur formală a conţinutului ordonanţei preşedinţiale.

6. Apărările formulate în cauză

Intimata CNAIR a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii revizuirii, iar în subsidiar, a solicitat respingerea căii de atac, ca nefondată.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B., Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Cererea ce face obiectul prezentei cauze a fost întemeiată de revizuenţi pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora revizuirea poate fi cerută dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse revizuirii, pentru motivele enumerate la pct. 1 - 11, hotărârile pronunţate asupra fondului sau dacă evocă fondul. Totodată, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul, însă doar pentru motivele de revizuire prevăzute la pct. 3 (dar numai ipoteza judecătorului), pct. 4 şi pct. 7-10 ale art. 509 alin. (1) C. proc. civ. (respectiv pct. 7 - 11, conform modificării C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018).

Cum prezenta revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., condiţiile de admisibilitate ale căii de atac extraordinare sunt analizate prin raportare atât la cerinţele anterior amintite, cât şi la cele specifice, deduse din cazul de revizuire invocat de revizuenţi.

Înalta Curte reţine că antamarea fondului cauzei, prin hotărârea supusă revizuirii, este o condiţie de admisibilitate a căii de atac extraordinare, conform art. 509 alin. (1) C. proc. civ., aplicabilă în toate cazurile în care revizuirea se întemeiază pe pct. 1 din acest articol.

Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei instanţelor naţionale, hotărârile instanţei de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanţa admite recursul şi, rejudecând cauza dedusă judecăţii, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată. S-a mai reţinut că nu fac obiectul cererii de revizuire deciziile prin care se dispune respingerea recursului, ca nefondat ori respingerea/anularea în temeiul unei excepţii, care face inutilă cercetarea cauzei în fond. În această categorie au fost incluse şi hotărârile judecătoreşti pronunţate în soluţionarea unor incidente procedurale (ex: strămutare) sau în soluţionarea unor aspecte de natură procedurală (conflict de competenţă, perimare, etc), care nu presupun analiza raporturilor juridice deduse judecăţii.

Aplicând aceste consideraţii de ordin teoretic la speţa de faţă, Înalta Curte reţine că decizia atacată cu revizuire este pronunţată într-un recurs declarat împotriva sentinţei prin care s-a respins cererea de ordonanţă preşedinţială. Or, această decizie, prin care s-a respins recursul declarat de reclamanţi, nu evocă fondul cauzei pentru că doar confirmă rezultatul analizei instanţei de fond asupra condiţiilor de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, în raport de obiectul măsurii provizorii solicitate de reclamanţi şi de dispoziţiile incidente din C. proc. civ. şi Legea nr. 554/2004.

Totodată, invocata neanalizare de către instanţa de recurs a unor argumente/împrejurări care, în opinia revizuenţilor, susţineau cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale, nu reprezintă acordarea a mai puţin decât s-a cerut, cazul de revizuire invocat privind obiectul cererii soluţionate prin hotărârea supusă revizuirii, iar nu motivele expuse în susţinerea sa.

Prin urmare, raportat la motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că revizuirea este inadmisibilă, fiind îndreptată împotriva unei hotărâri care nu evocă fondul şi pentru motive care nu se circumscriu cazului de revizuire invocat.

În consecinţă, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B., ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 2943 din 18 mai 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 iunie 2022.