FGA’s refusal to pay an insured landslide claim due to conflicting emergency service reports and the non-reviewability of factual evidence in cassation.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the Insureds' Guarantee Fund as unfounded, upholding the appellate court's decision which annulled the Fund's refusal payment decision and ordered it to reassess the claimant's request for compensation. The dispute arose from the Fund's rejection of an insurance claim for landslide damages based on its interpretation that evidence from the Emergency Situations Inspectorate disproved the occurrence of the insured event, while the claimant relied on a local official's report confirming heavy rains and property damage; the insurer argued the event did not occur and failed to meet procedural proof requirements. The court held that the lower court's assessment of factual evidence was beyond the scope of the cassation appeal, which is limited to errors of law, and since the policy explicitly covered landslide risks and the insured event was factually established, the Fund was legally obligated to reanalyze the claim with the recognition of the insured risk under the Civil Code provisions governing valid contracts and insurance indemnities.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 264 C. proc. civ, art. 496 din C. proc. civ; FGA’s refusal to pay an insured landslide claim due to conflicting emergency service reports and the non-reviewability of factual evidence in cassation: The dispute arose from the Fund's rejection of an insurance claim for landslide damages based on its interpretation that evidence from the Emergency Situations Inspectorate disproved the occurrence of the insured event, while the claimant relied on a local official's report confirming heavy rains and property damage; the insurer argued the event did not occur and failed to meet procedural proof requirements. The court held that the lower court's assessment of factual evidence was beyond the scope of the cassation appeal, which is limited to errors of law, and since the policy explicitly covered landslide risks and the insured event was factually established, the Fund was legally obligated to reanalyze the claim with the recognition of the insured risk under the Civil Code provisions governing valid contracts and insurance indemnities.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain procedural ground cited in the dispositive for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 27 mai 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată la data de 13.03.2018 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare al Asiguraţilor, anularea Deciziei nr. 13228/26.02.2018, emise de pârât.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 4658 din 14 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor; a anulat Decizia nr. 13228/26.02.2018 şi a obligat pârâtul să analizeze cererea de plată înregistrată sub nr. x/18.10.2016 cu respectarea considerentelor sentinţei.
3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei civile nr. 4658 din 14 noiembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea contestaţiei formulate de reclamant, precum şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii arată că la data de 10.05.2016 a avut loc o alunecare de teren ca urmare a ploilor abundente, care ar fi afectat imobilul proprietatea reclamantului, situat în Municipiul Zalău, judeţ Sălaj, iar la data evenimentului, reclamantul avea încheiată poliţa de asigurare facultativă a locuinţei şi a conţinutului Avantaj seria x nr. x emisa la data de 01.03.2016 de către S.C. B. S.A., cu valabilitate 02.03.2016 - 01.03.2017. În urma avizării a fost constituit dosarul de daună nr. x, prin cererea de plată reclamantul solicitând suma necesară pentru aducerea imobilului la starea anterioară producerii evenimentului din 10.05.2016.
Precizează că nu a acceptat la plată cererea intimatului-reclamant, întrucât din adresa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Porolissum" al Judeţului Sălaj nr. x/20.10.2017, la data de 10.05.2016 nu a avut loc nicio alunecare de teren.
Astfel, susţine că temeiul juridic al respingerii cererii îl constituie art. 18.48 din Condiţiile Generale PAJ Avantaj, potrivit căruia riscul asigurat este riscul acoperit de asigurător, exprimat prin probabilitatea producerii unui eveniment asigurat multiplicată cu consecinţele acestuia, respectiv riscul este considerat ca fiind asigurat numai în măsura în care este precizat explicit în contractul de asigurare. Potrivit art. 8.2. lit. a) din Condiţiile Generale de Asigurare, în cazul producerii evenimentului asigurat, asiguratul are obligaţia să înştiinţeze în termen de 24 ore de la momentul când a cunoscut sau trebuia să fi cunoscut despre producerea evenimentului asigurat, după caz, organele de poliţie, pompierii sau alte organe de cercetare, solicitând emiterea de documente care să cuprindă informaţii despre cauzele şi împrejurările în care s-a produs evenimentul şi despre bunurile distruse sau deteriorate.
De asemenea, arată că potrivit art. 1.3 din aceleaşi condiţii de asigurare, asigurătorul se obligă, ca la producerea unui eveniment asigurat, să acorde indemnizaţie la producerea riscului asigurat (art. 2214 noul C. civ.), iar potrivit art. 1270 alin. (1) din noul C. civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.
Susţine că din dosarul de daună lipseşte dovada proprietăţii locuinţei asigurate (extras de carte funciară actualizat, certificat de moştenitor, etc).
Consideră sentinţa recurată ca fiind netemeinică şi nelegală, soluţia instanţei fiind contradictorie şi neexistând o analiză temeinică a contestaţiei şi a corectitudinii solicitărilor intimatului-reclamant.
Precizează că poliţa de asigurare facultativă din cauză includea şi alunecările de teren, însă considerentul instanţei de fond în sensul că nu erau necesare dovezi suplimentare, nu poate fi primit, întrucât simpla existenţă a unei poliţe de asigurare nu conduce la admiterea acesteia la plată, ci se impune coroborarea acestuia cu celelalte înscrisuri justificative existente la dosarul de daună, conform art. 264 C. proc. civ.
Critică faptul că instanţa de fond a apreciat ca fiind pertinent procesul-verbal întocmit de viceprimarul comunei Cizer, care s-a deplasat la data de 14.06.2016, după o lună şi 10 zile de la pretinsul eveniment, şi a constatat că au fost ploi abundente, chiar torenţiale în luna mai, producându-se o alunecare de teren în curtea reclamantului, în urma căreia un beci şi o şură nu se mai puteau folosi. Consideră că acest înscris nu are aceeaşi forţă probantă cu adresa emisă de ISU al judeţului Sălaj, singura autoritate în materie ce putea exprima o opinie în acest sens. Prin această adresă s-a precizat că nu a primit rapoarte operative privind efectele fenomenelor meteorologice de la nivelul C.L.S.U. Cizer şi că din ordinul prefectului s-a constituit o comisie, ca urmare a ploilor abundente din data de 02.08.2016 şi nu din data de 10.05.2016.
Astfel, recurentul-pârât concluzionează că evenimentul din luna mai nu a avut loc, aşa încât nu putea achita despăgubirile solicitate, cu atât mai mult cu cât intimatul-reclamant nu a solicitat completarea probatoriului, cauza fiind soluţionată exclusiv prin prisma înscrisurilor avute în vedere de către recurentul-pârât.
Mai arată că FGA nu are vreun raport juridic cu asiguratul, rolul său fiind unul social, de protecţie şi garantare pentru toţi păgubiţii ce fac dovada prejudiciului pretins, iar prin preluarea dosarelor de la asigurător, nu preia drepturile şi obligaţiile asigurătorului.
4. Apărările intimatului-reclamant
Intimatul - reclamant A. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sunt neîntemeiate susţinerile recurentului-pârât în sensul că alunecarea de teren nu ar fi avut loc.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare al Asiguraţilor, anularea Deciziei nr. 13228/26.02.2018, emise de pârât, prin care s-a respins cererea de plată a despăgubirii, pe motiv că din adresa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Porolissum" al Judeţului Sălaj nr. x/20.10.2017, reiese că la data de 10.05.2016 nu a avut loc nicio alunecare de teren.
Astfel, consideră că nu a avut loc evenimentul asigurat şi, prin urmare, intimatul-reclamant nu este îndreptăţit la acordarea despăgubirii.
Înalta Curte constată că recurentul-pârât critică modalitatea în care prima instanţă a interpretat probatoriul administrat în cauză, analiză ce excede limitelor ce pot fi analizate în cadrul căii de atac a recursului.
Astfel, instanţa de recurs nu poate proceda la reanalizarea probatoriului administrat decât în măsura în care o astfel de analiză se impune prin prisma aplicării greşite de către instanţa de fond a unor dispoziţii legale, cum ar fi regulile procedurale referitoare la modalitatea de administrare a probatoriilor sau la forţa probantă a unor asemenea mijloace administrate, aspecte care nu au fost invocate prin cererea de recurs.
În consecinţă, se constată că reclamantul avea încheiată poliţa de asigurare facultativă a locuinţei seria x nr. x emisă la data de 01.03.2016 de către S.C. B. S.A., pentru imobilul din localitatea Pria nr. 238, comuna Cizer, cu valabilitate pentru perioada 02.03.2016 - 01.03.2017, care acoperea şi riscul producerii alunecărilor de teren, astfel cum a recunoscut şi recurentul-pârât prin cererea de recurs şi, întrucât evenimentul asigurat s-a produs, se impune reanalizarea cererii de plată de către recurentul-pârât cu reţinerea producerii riscului asigurat.
Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor factuale reţinute, motivele invocate de recurentul-pârât prin memoriul de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de Fondul de Garantare a Asiguraţilor împotriva sentinţei civile nr. 4658 din 14 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de Fondul de Garantare a Asiguraţilor împotriva sentinţei civile nr. 4658 din 14 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 27 mai 2021.