Judicial council resolution on five-judge panel composition invalidated due to loss of litigation interest following administrative case reassignment

Şedinţa publică din data de 31 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 05.10.2018, sub numărul x/2018, reclamantul A. a chemat în judecata paratele Înalta Curte de Casaţie si Justiţie şi Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie pentru anularea in parte a Hotărârii de Colegiu nr. 89/4 septembrie 2018, numai in ceea ce priveşte dispoziţiile normative cuprinse in lit. d) a acesteia, obligarea paratelor sa adoptare o hotărâre de colegiu cu respectarea prevederilor art. 19 alin. (21) si art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata prin Legea nr. 207/2018, in privinţa compunerii completurilor de judecata de 5 judecători in materie penala, in acord cu dispoziţiile legale si limitele de competenta stabilite prin Constituţia României.

De asemenea, a solicitat şi suspendarea in parte a actului administrativ reprezentând Hotărârea de Colegiu nr. 89/4 septembrie 2018, numai în ceea ce priveşte dispoziţiile normative cuprinse in lit. d), în temeiul art. 15 si următoarele din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, în măsură în care acestea se interpretează în sensul că obligaţia preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie şi a colegiului de conducere a acestei instanţe de a stabili numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători este, în toate cazurile, "la începutul fiecărui an", chiar si atunci când survine o modificare legislativa cu aplicare imediată, iar evenimentul legislativ este plasat, temporal, pe parcursul anului şi nu la începutul sau sfârşitul acestuia, precum şi acordarea cheltuielilor de judecată.

La data de 19.11.2018, reclamantul a formulat o cerere modificatoare a acţiunii principale, solicitând anularea hotărârii/hotărârilor de colegiu adoptate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în perioada 7-8 noiembrie 2018 şi nepublicate, cu privire la stabilirea de a se trage la sorţi "pentru desemnarea membrilor completelor de 5 judecători, obligarea pârâtelor să se conformeze prevederilor legii şi dispoziţiilor Deciziei Curţii Constituţionale din data de 7 noiembrie 2018 şi să procedeze la asigurarea unor compuneri legale a completurilor de 5 judecători.

În cadrul dezbaterilor de la acelaşi termen de judecată reclamantul a precizat că înţelege să conteste şi că acest act i s-a comunicat.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 4827 pronunţată în data de 23 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

"Admite cererea modificată formulată de reclamantul A., cu domiciliul procesual ales în Bucureşti, str. x, în contradictoriu cu pârâţii Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - ambii cu sediul în Bucureşti.

Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul principal B. prin mandatar C. cu domiciliul ales în jud. Suceava.

Anulează Hotărârea nr. 137/08.11.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Colegiul de Conducere.

În baza art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată şi republicată, suspendă executarea Hotărârii nr. 137/08.11.2018, emisă de pârâtă, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, modificată şi republicată, sesizează Curtea Constituţională a României cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, modificată şi republicată."

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 4827 din data de 23.11.2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în termenul legal, a declarat recurs reclamanta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 2, 5 şi 8 C. proc. civ.

În cadrul recursului recurenta a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi, rejudecând pe fond, să se respingă cererea introductivă de instanţă, ca lipsită de obiect, cererea modificatoare, ca tardivă, iar cererea de suspendare a Hotărârii nr. 137/2018 a Colegiului de conducere, ca neîntemeiată. De asemenea, a mai solicitat respingerea cererii de intervenţie, ca inadmisibilă.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au formulat întâmpinări intimatul - reclamant A. şi intimata-intervenientă accesorie B..

În cadrul întâmpinării sale, intimatul - reclamant A. a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtă, ca fiind neîntemeiat şi menţinerea dispoziţiilor sentinţei civile recurate, ca fiind temeinică şi legală.

La rândul său, intimata - intervenientă B., prin mandatar C., în cadrul întâmpinării a invocat excepţia "de necompetenţă materială sau după calitatea persoanei" a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a judeca litigiul, raportat la faptul că parte în proces este Colegiul său de conducere.

În cadrul aceleiaşi întâmpinări intimata - intervenientă a menţionat că solicită şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, actualizată, respectiv a, respectiv a art. 42 alin. (1) pct. 2 şi următoarele din C. proc. civ.

Răspunsul la întâmpinare

Recurenta - pârâtă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat Răspuns la întâmpinarea depusă de intimatul - reclamant A., în cadrul căruia a combătut apărările acestuia, solicitând admiterea recursului său, astfel cum a fost formulat.

Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului din data de 20 iunie 2019 (dosar), a fost fixat primul termen pentru judecata recursului promovat de pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 05 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, la acel moment procesual judecata fiind amânată pentru data de 08 februarie 2022, faţă de imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales al intimatului - reclamant A., doamna avocat D., apoi pentru data de 17 mai 2022, pentru respectarea principiului contradictorialiatăţii şi al dreptului la apărare, raportat la excepţiile invocate în cauză la acel moment procesual, respectiv excepţia lipsei de interes a recursului, invocată de intimatul - reclamant A. şi excepţia lipsei de interes a acţiunii, invocată de recurenta - pârâtă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Alte aspecte procesuale

În ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, actualizată, raportat la art. 21 alin. (3) din Constituţia României, art. 6 pct. 1 CEDO, Protocolul 12, art. 1 CEDO, art. 47 alin. (2) CDFUE, invocată de intimata - intervenientă B., reţine Înalta Curte că, la termenul de judecată din data de 08 februarie 2022, în temeiul art. 148 alin. (12) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a dispus formarea unui dosar asociat dosarului de bază, purtând acelaşi număr, plus indicativul a1 (respectiv dosarul nr. x/2018) având ca obiect exclusiv această cerere de sesizare a Curţii Constituţionale, concluziile părţilor, soluţia şi considerentele avute în vedere de instanţă în pronunţarea soluţiei regăsindu-se în Încheierea redactată şi consemnată la data de 17 mai 2022 în respectivul dosar.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

În prealabil, în ceea ce priveşte excepţiile invocate în cauză de intimata - intervenientă B., respectiv excepţia de necompetenţă generală a instanţelor şi excepţia de necompetenţă funcţională a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi excepţia nulităţii recursului, aminteşte Înalta Curte că au fost soluţionate de instanţă la termenul de judecată din data de 08 februarie 2022, în sensul respingerii acestora, considerentele avute în vedere regăsindu-se în practicaua încheierii de şedinţă întocmită în dosar la respectivul termen de judecată.

Recursul declarat de pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 4827 din 23 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 2,5 şi 8 C. proc. civ. criticile de nelegalitate vizând soluţia de admitere a acţiunii modificate şi a cererii de suspendare admisă în baza art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. se invocă faptul că hotărârea recurată este nelegală deoarece "a fost pronunţată de lat judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea de fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărei compunere a fost schimbată cu încălcarea legii".

În esenţă, se invocă încălcarea dispoziţiilor art. 11 şi a ar. 52(1) din Legea nr. 304/2004 şi a dispoziţiilor art. 110 din Regulamentul de ordine interioară al instituţiilor judecătoreşti datorită faptului că la termenului din data de 23. XI.2018 fără termen legal compunerea completului nr. 17-fond compus din judecător E. s-a schimbat, cauza fiind judecată şi soluţionată de judecător F..

Faptul că înlocuirea judecătorului cauzei s-a făcut prin Hotărârea nr. 321/21. XI.2018 al Colegiului de Conducere al CAB nu poate să ofere legalitate acestei măsuri, în condiţiile în care, regula stabilită pentru compunerea completului de judecată în lipsa judecătorului iniţial investit respectiv desemnarea judecătorului din lista de permanenţă nu a fost respectată.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ. se invocă faptul că prin hotărârea pronunţată prima instanţă a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

În cadrul acestui motiv de casare se invocă două aspecte de nelegalitate.

Primul priveşte modul de soluţionare a excepţiei tardivităţii cererii de modificare a cererii de chemare în judecată, excepţie invocată şi respinsă cu nerespectarea dispoziţiilor art. 204 alin. 1 C. proc. civ., dispoziţii care permiteau reclamantului modificarea cererii numai până la primul termen la care a fost legal citat.

Al doilea aspect de nelegalitate priveşte modul de soluţionare a cererii de intervenţie voluntară formulată de B..

Se invocă nerespectarea dispoziţiilor art. 64 alin. 1 C. proc. civ. în sensul comunicării cererii de intervenţie voluntară calificată şi judecată ca fiind o cerere de intervenţie accesorie către autoritatea pârâtă, căreia i-a fost încălcat dreptul la apărare în ceea ce priveşte cererea de intervenţie formulată calificată ca fiind accesorie, fără ca acest aspect să fie pus în discuţia părţilor.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material de către prima instanţă atât în ceea ce priveşte soluţia de anulare a Hotărârii nr. 137/2018 a Colegiului de Conducere al ÎCCJ cât şi în ceea ce priveşte soluţia de admitere a cererii de suspendare a acestei hotărâri până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În ceea ce priveşte soluţia de anulare a Hotărârii nr. 137/2018 se invocă faptul că este nelegală fiind reţinut greşit existenţa unui exces de putere al autorităţii pârâte, exces prin faptul că stabilirea tragerii la sorţi nu a fost respectată Decizia Curţii Constituţionale pronunţată la data de 7. XI.2018.

În ceea ce priveşte soluţia de suspendare se arată că a fost dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 şi ca efect a determinat o perturbare a activităţii ÎCCJ la nivelul completelor de 5 judecători.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii modificate şi a cererii de suspendare.

La dosar intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar recurenta-pârâtă a formulat răspuns la întâmpinare.

Motivat în şedinţa publică din 8.02.2022, Curtea a respins ca nefondate excepţiile invocate de intervenienta-intimată B., respectiv excepţia necompetenţei generale a instanţelor, excepţia de necompetentă funcţională a ÎCCJ, secţia contencios administrativ şi fiscal şi excepţia nulităţii recursului declarat de autoritatea pârâtă.

Motivat s-a acordat termen pentru a se lua la cunoştinţă de excepţiile invocate de părţi, respectiv excepţia lipsei de interes a recursului invocat de intimatul-reclamant, respectiv excepţia lipsei de interes a acţiunii invocată de recurenta-pârâtă.

Recurentul-intimat a invocat excepţia lipsei de interes în ceea ce priveşte recursul declarat de autoritatea pârâtă plecând de la prevederile art. 33 C. proc. civ. şi invocând faptul că nu mai subzistă o condiţie a interesului - respectiv interesul în promovarea căii de atac nu mai este actual.

Aceasta deoarece recurenta-pârâtă s-a conformat hotărârii recurate şi a executat-o procedând la o nouă tragere la sorţi a completelor 5 judecători de la nivelul instanţei supreme.

Excepţia lipsei de interes a acţiunii modificate invocată de recurenta-pârâtă este întemeiată pe dispoziţiile art. 32 (1) lit. d) C. proc. civ.

Astfel potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi anterior, pe parcursul celorlalte faze procesuale (în faza exercitării căilor de atac).

Se arată faptul că dosarul nr. x/2018 în care reclamantul avea calitatea de pârât nu a fost judecat de un complet de 5 judecători constituit în baza Hotărârii nr. 137/2018 anulată prin sentinţa recurată, acest dosar fiind rerepartizat la data de 13.12.2018 unui complet de 5 judecători constituit în baza Hotărârii Colegiului de Conducere al ÎCCJ nr. 157/13.12.2018.

În raport de această situaţie se apreciază că reclamantul nu mai poate justifica o vătămare a unui drept sau interes legitim privat în sensul art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004 acţiunea fiind lipsită de interes în sensul C. proc. civ. art. 33.

Cu privire la excepţia lipsei de interes a acţiunii invocate de recurenta-pârâtă, recurentul - intimat o apreciază ca inadmisibilă şi solicită respingerea ei ca atare.

Inadmisibilitatea este invocată în raport de faptul că este apreciată excepţia lipsei de interes a acţiunii ca reprezentând motiv nou de recurs invocat tardiv la data de 7.02.2022, după trei ani de la data înregistrării recursului.

Iar în cuprinsul cererii de recurs s-a solicitat respingerea acţiunii ca lipsită de obiect, fără a se face referiri la lipsa de interes ca motiv de casare.

La dosar ambele părţi au depus concluzii scrise în termenul de amânare a pronunţării.

Curtea cu privire la excepţiile invocate recursul declarat reţine şi apreciază următoarele.

Cu privire la excepţia lipsei de interes a recursului declarat recurenta-pârâtă, excepţie invocată de reclamantul-intimat Curtea o apreciază ca neîntemeiată şi o va respinge.

Conform art. 32 alin. 1 lit. d) C. proc. civ. una din condiţiile necesare pentru exercitarea oricărei acţiuni inclusiv o cale de atac este justificarea unui interes, reprezentând folosul practic pe care o parte îl urmăreşte prin declanşarea procedurii judiciare. El trebuie să fie conform art. 33 C. proc. civ. legitim, născut direct şi actual.

Excepţia lipsei de interes a recursului a fost invocată plecându-se de la premisa că autoritatea recurentă a executat hotărârea recurată, procedând la o nouă tragere la soţi a completurilor aşa cum rezultă din hotărârile ulterioare ale Colegiului din 6.12.2022.

Curtea apreciază că excepţia lipsei de interes a recursului este neîntemeiată, deoarece în sine o executare a unei hotărâri susceptibile de executare, dar supusă recursului nu determină în concret lipsirea de interes căii de atac formulate anterior în cauză. Practica consolidată a ÎCCJ este în acest sens, în cauză interesul în promovarea şi soluţionarea căii de atac fiind actual, pe tot parcursul soluţionării cauzei.

Argumentele legate de epuizarea situaţiei juridice create ca urmare a executării sentinţei sau a epuizării efectelor juridice ale actului contestat privesc cu prioritate substanţa interesului pretins vătămat.

Iar în cauză noua tragere la sorţi efectuată la 6 decembrie 2018 nu a reprezentat în concret o executare a sentinţei atacate, faţă de care s-a exercitat recurs de partea care a pierdut procesul, prin anularea şi respectiv suspendarea Hotărârii nr. 137/2018, ci noua tragere la sorţi s-a întemeiat pe considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 685/2018 şi Hotărârea CSM, secţia pentru judecători nr. 1367/2018.

Iar în cauză interesul, ca o condiţie de exercitare a căii de atac a recursului există pentru autoritatea-pârâtă, care a contestat soluţia de admitere a acţiunii modificate având ca obiect anularea, respectiv suspendarea Hotărârii nr. 137/2018 admise de prima instanţă prin sentinţa care formează obiect al recursului, ca parte care a pierdut procesul în faţa primei instanţe.

În consecinţă, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei de interes în formularea recursului, excepţie invocată de intimatul-reclamant.

În ceea ce priveşte recursul declarat de recurenta-pârâtă acesta este apreciat ca fondat, dar ca o consecinţă a aprecierii ca admisibile şi întemeiate a excepţiei lipsei de interes a acţiunii reclamantului, excepţie invocată în recurs de recurenta-pârâtă.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a acţiunii, Curtea o apreciază ca admisibilă în raport de dispoziţiile art. 246 alin. 1 şi 247(1) C. proc. civ., excepţia invocată fiind absolută, putând fi invocată de parte sau de instanţă în orice stare a procesului, deci inclusiv în calea de atac a recursului.

Excepţia lipsei de interes a acţiunii reclamantului este admisibilă ca atare neputându-se reţine că ar constitui un motiv nou de casare care a fost depus tardiv faţă de data depunerii recursului, declarat în termen la 6.03.2019.

În cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 247 alin. 3 C. proc. civ. invocate de reclamantul-intimat pentru invocarea inadmisibilităţii excepţiei lipsei de interes deoarece sancţiunea aplicabilă este cea a plăţii unor despăgubiri.

În cauză excepţia lipsei de interes a acţiunii ca excepţie de fond absolută poate fi invocată şi în recurs până la încheierea dezbaterilor, singura condiţie fiind aceea că soluţionarea ei să nu necesite administrarea de alte dovezi în afara înscrisurilor noi, conform art. 247 alin. 1 C. proc. civ.

Curtea apreciază ca întemeiată excepţia lipsei de interes a acţiunii invocate de recurenta-pârâtă, excepţie de fond absolută şi care va reprezenta aspectul care întemeiază soluţia de admitere a recursului, de casare a sentinţei şi de rejudecare, dar nu pe fond şi prin aprecierea acţiunii modificată ca devenită lipsită de interes prin acţiunea modificată, admisă de prima instanţă reclamantul-intimat a solicitat anularea şi respectiv suspendarea până la soluţionarea definitivă a cauzei a Hotărârii nr. 137/8. XI.2018 a ÎCCJ - Colegiul de Conducere apreciate de prima instanţă ca nelegală şi emisă cu exces de putere de către autoritatea recurentă numai în raport cu dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 685/2018 publicată la 7. XI.2018.

În susţinerea interesului legitim privat pretins vătămat reclamantul-intimat a invocat şi a probat la data formulării acţiunii calitatea sa de parte în dosarul nr. x/2018 aflat pe rolul unui complet de 5 judecători al ÎCCJ, secţia penală, reclamantul contestând ca nelegale hotărârile adoptate în domeniul compensării respectivelor completuri de judecată şi faţă de care s-a constatat conflictul de natură constituţională de către Curtea Constituţională prin decizia publicată la data de 7. XII.2018.

În cauză la data modificării acţiunii, justificarea interesului procesual al reclamantului era dată de soluţionarea dosarului nr. x/2018, în care avea calitatea de parte, de către un complet constituit în baza Hotărârii de Colegiu nr. 137/8 noiembrie 2018.

În cauză, Curtea constată că acest interes legitim privat, pretins vătămat ca o condiţie de exerciţiu a oricărei acţiuni, deci inclusiv în ceea ce priveşte prezentul recurs, nu mai îndeplineşte pe parcursul soluţionării recursului, condiţiile cumulative prevăzute de art. 33 C. proc. civ. în sensul de a fi determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Curtea apreciază că acţiunea modificată a devenit lipsită de interes, de folos practic, material sau moral pentru reclamantul-intimat, în cauză nemaifiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004 -i condiţiile prevăzute de art. 32 alin. 1 lit. d) C. proc. civ.

Aceasta deoarece fapt de necontestat şi probat cu acte depuse de recurenta-pârâtă în susţinerea excepţiei lipsei de interes - filele x dos recurs cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2018 a fost judecată, dar nu a fost judecată de un complet de 5 judecători constituit în baza Hotărârii de colegiu nr. 137/2018, hotărârea anulată şi suspendată prin sentinţa atacată.

Acest dosar a fost rerepartizat la data de 13.12.2018 unui complet de 5 judecători constituit în temeiul Hotărârii Colegiului de Conducere al ÎCCJ nr. 157/13.12.2018.

Din actele depuse rezultă următoarele în ceea ce priveşte situaţia juridică a reclamantului care determină admiterea excepţiei lipsei de interes a acţiunii modificate aceasta devenind la data soluţionării prezentei căi de atac lipsită de interes.

Astfel, ulterior adoptării Hotărârii nr. 1367 din 5 decembrie 2018 emisă de către Consiliul Superior al Magistraturii în considerarea celor stabilire de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 (paragraful nr. 196 din Decizie), Colegiul de Conducere al ÎCCJ a adoptat Hotărârea nr. 155 din 6 decembrie 2018 prin care s-a stabilit numărul completurilor de 5 judecători pentru anul 2018 şi structura compunerii acestora şi Hotărârea nr. 156 din 6 decembrie 2018 prin care s-au stabilit regulile de tragere la sorţi şi o serie de măsuri cu privire la dosarele aflate pe rolul completurilor de 5 judecători, care urmau a fi scoase de pe rol pe cale administrativă şi repartizate noilor completuri constituite urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 685/2018.

La data de 13 decembrie 2018 a avut loc tragerea la sorţi a Completurilor de 5 judecători, prin Hotărârea Colegiului de Conducere al ÎCCJ nr. 157 din aceeaşi dată, fiind aprobată compunerea acestor formaţiuni de judecată conform rezultatelor tragerii la sorţi efectuate.

În aceeaşi zi (13 decembrie 2018), prin Hotărârea Colegiului de Conducere al ICCJ nr. 158 s-a stabilit că:

"dosarele de competenţa Completurilor de 5 judecători scoase de pe rol conform pct. 3 lit. a) din Hotărârea nr. 156 din 6 decembrie 2018 a Colegiului de conducere, urmează a fi repartizate aleatoriu în cursul acestei zile ".

În aplicarea Hotărârii nr. 158 din 13 decembrie 2018, dosarul nr. x/2018 a fost rerepartizat.

Excepţia lipsei de interes a acţiunii, respectiv lipsa unui interes legitim, personal actual a reclamantului este întemeiată şi în raport de dispoziţiile art. 81 din legea nr. 554/2004 având în vedere că interesul legitim public are caracter subsidiar faţă de interesul legitim privat care trebuie să subziste pe tot parcursul soluţionării cauzei.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi rejudecând va admite excepţia lipsei de interes a acţiunii invocată de recurenta-pârâtă, excepţie care face inutilă analizarea pe fond a motivelor de recurs invocate.

Curtea va respinge acţiunea modificată având ca obiect cererea de anulare şi respectiv de suspendare a Hotărârii nr. 137/8 noiembrie 2018 ca devenită lipsită de interes.

Rejudecând cauza, Curtea va respinge ca neîntemeiată cererea de interervenţie accesorie dar nu în urma analizării sale în cadrul criteriilor de nelegalitate invocate de recurenta-pârâtă.

Aprecierea ca nefondată a cererii de intervenţie accesorie şi respingerea ca atare în raport de dispoziţiile art. 67 C. proc. civ. este o consecinţă a respingerii acţiunii reclamantului ca devenită lipsită de interes.

În cauză cererea de intervenţie formulată de intervenientă a fost admisă în principiu şi judecată ca o cerere de intervenţie accesorie deci calificată ca o apărare în susţinerea acţiunii reclamantului.

În condiţiile admiterii excepţiei lipsei de interes actual vătămat pe acţiunea modificată, cererea de intervenţie va fi apreciată ca neîntemeiată şi respinsă ca atare, cererea de intervenţie accesorie neavând o existenţă de sine stătătoare în ceea ce priveşte dreptul dedus judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei de interes în formularea recursului, excepţie invocată de intimatul - reclamant A..

Admite recursul formulat de pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 4827 din 23 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi rejudecând:

Admite excepţia lipsei de interes a acţiunii, invocată de recurenta -pârâtă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Respinge acţiunea modificată, având ca obiect cererea de anulare a Hotărârii Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 137 din 08 noiembrie 2018 şi cererea de suspendare a aceleiaşi hotărâri, ca devenită lipsită de interes.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta B. prin mandatar C..

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 coroborat cu art. 396 din C. proc. civ., astăzi, 31 mai 2022.