Ministry of Transport loses RON 84.4m recovery claim against railway company for 2014 infrastructure funds.

Şedinţa publică din data de 31 mai 2022

Asupra cererii de recurs de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal (ca efect al declinării de la Tribunalul Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal) sub nr. x/2017, reclamantul Ministerul Transporturilor a chemat în judecată pe pârâta Compania Naţionala de Căi Ferate CFR S.A., solicitând instanţei obligarea la plata sumei de 84.416.353,80 RON şi a dobânzii legale aferente până la data plăţii efective.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 4748 din 20 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia prescripţiei extinctive, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată; a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Reclamantul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor a formulat recurs împotriva sentinţei de mai sus.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Prin pronunţarea hotărârii judecătoreşti, prima instanţă a aplicat greşit normele de drept material incidente; deşi i-a fost prezentată prin cererea de chemare în judecată situaţia de fapt care a generat promovarea acţiunii, aceasta a reţinut în mod eronat faptul că susţinerea reclamantului în sensul încălcării de către parată a ordinii prevăzute de art. 22 alin. (1) din O.U.G. nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române si reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, care stabileşte întreţinerea şi asigurarea funcţionării infrastructurii feroviare publice se realizează de către Compania Naţională de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A. pe baza veniturilor proprii şi, în completare, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din fonduri alocate de la bugetul de stat, nu este susţinută de probele administrate.

Instanţa de fond a respins acţiunea ca nedovedită, reţinând ca reclamantul este ţinut să facă dovada faptului negativ. Astfel, prin acţiune s-a susţinut ca suma de 84,415,353,80 RON nu a fost justificata de către intimata-pârâtă si are obligaţia de a restitui această sumă conform art. 61 alin. (8) din Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice.

In mod greşit a interpretat instanţa de fond prevederile Legii nr. 500/2002 a finanţelor publice, precum si ale legii bugetului de stat pe anul 2014 (Legea nr. 356/2013).

Instanţa de fond, făra o motivare in fapt si nici in drept, a respins acţiunea. Astfel cum a stabilit practica judiciara, dovada faptului negativ se realizează prin probarea faptului pozitiv contrar, şi anume ca sumele pretins neutilizate in anul 2014 cu destinaţia specială au fost utilizate conform specificaţiei capitolului din legea bugetului pe anul 2014. Or, din acest punct de vedere intimata-pârâtă nu a făcut o astfel de dovadă, iar cauza a fost in mod nelegal respinsă de instanţa de fond.

Instanţa de fond a interpretat în mod eronat sarcina probei în aceasta cauza si a judecat cauza numai în baza înscrisurilor depuse la dosar, fără a admite cum era necesar proba cu expertiza contabilă. Instanţa de fond nu a pus in discuţie utilitatea probei cu expertiza contabilă de specialitate "finanţe publice", expertiza care ar fi putut lămuri cauza sub toate aspectele şi nu ar fi dus la respingerea nemotivata a acţiunii.

4. Apărările formulate în cauză

Pârâta Compania Naţională de Căi Ferate "CF.R" S.A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului şi pe cale de consecinţă, a solicitat anularea recursului; în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

In ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului formulat de Ministerul Transporturilor, intimata a arătat că, din analiza recursului, se poate observa că recursul nu cuprinde menţiunile prevăzute de dispoziţiile art. 486 coroborat cu dispoziţiile art. 487 alin. (1) C. proc. civ., respectiv nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul si dezvoltarea lor şi nici semnătura părţii sau a mandatarului părţii, a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.

În ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată, s-a arătat că pârâta primeşte, începând cu anul 2012, alocaţii de la bugetul de stat sub formă de transferuri la titlul bugetar "întreţinerea infrastructurii feroviare publice". Aceste transferuri bugetare sunt acordate conform art. 22 din O.U.G. nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. Valorile alocaţiilor bugetare, destinaţia şi modul de utilizare a acestora pentru titlul bugetar " întreţinerea infrastructurii feroviare publice" sunt aprobate prin legile bugetare anuale.

Astfel, prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/18.12.2013 s-a prevăzut la art. 29 alin. (2) că "(2) În bugetul Ministerului Transporturilor pe anul 2014, la capitolul 84.01 "Transporturi", titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", alin. (51).01.55 "Întreţinerea infrastructurii feroviare publice", este cuprinsă suma de 850.000 mii RON pentru Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., sumă care va fi utilizată cu prioritate pentru plata obligaţiilor către bugetul general consolidat, fondul de risc şi a plăţii ratei de capital, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente împrumutului, contractat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2012 pentru aprobarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 noiembrie 2012, privind garantarea în proporţie de 100% a obligaţiilor aferente Acordului de împrumut (Restructurarea financiară a Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A.) dintre Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de până la 175.000.000 euro, aprobată prin Legea nr. 93/2013".

Pe parcursul exerciţiului financiar 2014. CNCF "CFR" S.A. a solicitat din această alocaţie bugetară (de la Ministerul Transporturilor în calitatea sa de ordonator de credite pentru CNCF "CFR " S.A..) suma de 712.334.971 RON. Din această sumă, CNCF "CFR" S.A. a restituit (ca neutilizată) suma de 19.289.899,20 RON, rezultând că a utilizat suma de 693.045.071,80 RON. Din această sumă, s-au efectuat următoarele plăţi, astfel: 512.271.954,75 RON, reprezentând plată obligaţii către bugetul general consolidat; 6.837.225,61 RON, reprezentând plată obligaţii către Ministerul Finanţelor Publice (comision fond de risc pentru împrumut BERD 44271); 127.862.463,23 RON, reprezentând plată obligaţii împrumut BERD 44271 (rate de capital, dobânzi şi comisioane de angajament); 46.073.428,21 mii Iei, reprezentând plată obligaţii către furnizori materiale servicii/lucrări pentru întreţinerea infrastructurii feroviare publice.

Din cele menţionate rezultă că CNCF "CFR" S.A. a utilizat suma de 693.045.071,80 mii iei solicitată de la bugetul de stat în anul 2014, conform destinaţiei prevăzute la art. 29 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2014.

Intimata a justificat Ministerului Transporturilor utilizarea sumei de 693.045.071,80 RON cu documente care atestă plăţile efectuate pentru fiecare dintre destinaţiile aprobate, documente care au fost avizate lunar de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regionala a Finanţelor Publice Bucureşti.

Justificarea sumelor aprobate şi utilizate lunar şi anual pentru întreţinerea infrastructurii feroviare publice s-a făcut conform Anexei nr. 1 din Ordinul Comun MTCT-MFP nr. 501- 504/2005 pentru aprobarea Normelor privind fundamentarea, acordarea şi justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activităţi desfăşurate de unii agenţi economici, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (în prezent Ministerul Transporturilor), precum şi a transferurilor consolidabile acordate bugetelor locale pentru străzile care se vor amenaja în perimetrele destinate construcţiilor de cvartale de locuinţe noi in localităţile rurale şi urbane.

Potrivit acestei anexe, "nivelul subvenţiilor/transferurilor solicitate pentru perioada respectivă va rezulta că diferenţă între veniturile şi cheltuielile prognozate a se realiza în luna respectivă şi se va încadra în bugetul aprobat pentru fiecare agent economic care beneficiază de sumele respective, potrivit actului constitutiv, Justificarea sumelor primite de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului se va face lunar pe baza datelor rezultate din balanţa de verificare ".

Aşadar, alocaţia primită de CNCF CFR S.A. la titlul bugetar "întreţinerea infrastructurii feroviare publice" şi utilizarea/destinaţia acesteia este stabilită prin legile anuale privind bugetul de stat; CNCF "CFR" S.A nu primeşte de la bufetul statului subvenţie care să vină în completarea veniturilor proprii pentru a obţine la sfârşitul exerciţiului financiar un rezultat echilibrat; cadrul legislativ de justificare a utilizării sumelor primite la titlul bugetar "întreţinerea infrastructurii feroviare publice" nu a fost armonizat în perioada 2012-2014 cu cadrul legislativ de acordare a sumelor si destinaţia lor, prevăzute în legile anuale privind bugetul de stat.

Din acest motiv începând cu anul 2012, CNCF "CFR" S.A. a efectuat mai multe demersuri (spre exemplificare: adresele nr. x/20.03.2012, y/30.05.2012, z/27.02.2015, w/15.04.2015) solicitând Ministerului Transporturilor şi Ministerului Finanţelor Publice modificarea Ordinului MTCT -MFP nr. 501-504/2005. Această modificare a survenit în luna februarie 2016 când a intrat în vigoare Ordinul Comun MT-MFP nr- 1712/65 pentru aprobarea normelor privind fundamentarea, acordarea şi justificarea sumelor primite de Ia bugetul de stat pentru unele activităţi desfăşurate de unii operatori economici prin bugetul MT.

Ordinul Comun MT-MFP nr. 1712/65 pentru aprobarea normelor privind fundamentarea, acordarea şi justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activităţi desfăşurate de unii operatori economici prin bugetul MT stabileşte modul de justificare a sumelor primite de CNCF CFR S.A. pentru întreţinerea infrastructurii feroviare publice, astfel că justificarea sumelor se face exclusiv pe baza plăţilor efectuate, potrivit textului din Legile anuale ale bugetului de stat.

În felul acesta s-a armonizat cadrul legislativ de acordare a sumelor primite de la bugetul de stat pentru "întreţinerea infrastructurii feroviare publice", cu cadrul legislativ de justificare a utilizării suinelor primite cu această destinaţie.

Aşadar, suma de 84.416.353,80 RON considerată de MT ca fiind datorată de CNCF CFR S.A. este stabilită în mod artificial de Ministerul Transporturilor în baza nearmonizării reglementărilor de acordare a sumelor de la bugetul de stat la titlul bugetar cu cel de justificare a utilizării acestor sume.

Mai mult, aşa cum a precizat anterior, CFR S.A. a utilizat integral sumele acordate conform destinaţiei stabilită prin Legea anuală a bugetului de stat (verificarea fiind făcută de structurile specializate din ANAF şi inspecţia Financiară din MFP) ceea ce certifică că CNCF CFR S.A. nu are de restituit sume către bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor; prin Notele unilaterale se atestă că CNCF CFR S.A. a utilizat alocaţia primită potrivit destinaţiilor stabilite prin reglementările legale (respectiv, a primit şi a utilizat suma de 693.045.071,80 mii RON solicitată de la bugetul de stat în anul 2014, conform destinaţiei prevăzute la art. 29 alin. (2) din legea bugetului de stat pe anul 2014) fără a stabili în sarcina CNCF CFR S.A. sume de restituit.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 din C. proc. civ.

5. Răspunsul la întâmpinare

Recurenta a formulat răspuns la întâmpinarea depusă in cauza de pârâta Compania Naţionala "Cai Ferate" CFR S.A., prin care a solicitat respingerea excepţiei nulităţii recursului, arătând că recursul este intemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. si conţine toate menţiunile prevăzute de art. 486 C. proc. civ.. De asemenea, motivul de recurs se poate încadra si in prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. si in dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004. Cu privire la lipsa semnăturii părţii, respectiv a recurentului, s-a arătat că exemplarul înregistrat a fost trimis pe email/fax semnat de reprezentantul legal.

6. Soluţia instanţei de recurs

6.1. Asupra excepţiei nulităţii recursului

În ceea ce priveşte aspectele legate de nemotivarea recursului, Înalta Curte constată că acesta se încadrează în motivele de la punctele 6 şi 8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., astfel cum a şi precizat de altfel recurentul prin răspunsul la întâmpinare. Deşi memoriul de recurs cuprinde referiri multiple la situaşia de fapt, acesta conţine şi critici privind legalitatea sentinţei şi nemotivarea cesteia, aspecte ce constituie cazurile de casare mai sus menţionate. În ceea ce priveşte critica legată de lipsa semnăturii, prin însuşirea acestuia odată cu răspunsul la întâmpinare, nu mai poate fi susţinută o asemenea lipsă. Astfel, excepţia nulităţii recursului va fi respinsă ca neîntemeiată.

6.2. Aspecte de fapt şi de drept relevante reţinute de prima instanţă

În fapt, din nota de fundamentare şi justificare a subvenţiilor/transferurilor primite de la bugetul de stat pentru întreţinerea infrastructurii feroviare publice întocmită de Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. reiese că din suma primită până la data de 31.12.2014, în valoare de 693.045,07 mii RON, compania a utilizat suma de 25.583,65 mii RON pentru plata obligaţiilor aferente lunii decembrie 2013 către bugetul consolidat (din care TVA de plată în sumă de 4.717,32 mii RON), suma de 127.862,46 mii RON pentru plata la extern a împrumutului BERD 44271, suma de 120.991,18 mii RON reprezentând TVA aferent anului 2014.

Potrivit notelor unilaterale emise de ANAF- Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti, prin care au fost avizate lunar plăţile efectuate, reiese că CNCF "CFR" S.A. a utilizat suma de 693.045.071,80 mii RON solicitată de la bugetul de stat în anul 2014, conform destinaţiei prevăzute la art. 29 alin. (2) din legea bugetului de stat pe anul 2014.

Din nota unilaterală nr. x/07.03.2014 reiese că în luna ianuarie 2014, pârâta a primit alocaţie bugetară pentru titlul bugetar "Întreţinerea infrastructurii feroviare publice" în sumă de 37.500,00 mii RON cu o.p 334/27.01.2014 pentru plata obligaţiilor către bugetul general consolidate aferente lunii decembrie şi a efectuat plăţi în cuantum de 25.583,65 mii RON, la 31.01.2014 soldul contului deschis pentru derularea plăţilor din acest titlului bugetar fiind de 11.916,35 mii RON. Se precizează că această sumă urmează a fi justificată la luna februarie 2014.

Din nota unilaterală nr. x/02.04.2014, reiese că pârâta a primit, în luna februarie 2014 alocaţie bugetară în sumă de 36.732,53 mii RON cu o.p 833/18.02.2014 şi a efectuat plăţi în sumă de 48.698,88 mii RON.

Din nota unilaterală nr. x/30.04.2018 reiese că, în luna martie 2014, pârâta a primit alocaţie bugetară în sumă de 48.406,87 mii RON cu o.p 1285/18.03.2014 şi a efecuat plăţi în sumă de 39.252,45 mii RON.

Din nota unilaterală nr. x/02.06.2014 reiese că, în luna aprilie 2014, pârâta a primit alocaţie bugetară în sumă de 35.949,08 mii RON cu o.p nr. 1367/24.04.2014 şi a făcut plăţi în sumă de 40.103,54 mii RON.

Din nota unilaterală nr. x/01.07.2014 reiese că, în luna mai 2014, pârâta a primit alocaţie bugetară, în sumă de 121.000,96 mii RON, sumă utilizată astfel: 53.948,04 mii RON pentru plata obligaţiilor către bugetul general consolidate şi suma de 67.052,92 mii RON pentru plata obligaţiilor către BERD 44271/2012.

Din nota unilaterală nr. x/30.07.2014 reiese că, în luna iunie 2014, pârâta a primit alocaţie bugetară în sumă de 48.523,56 mii RON şi a efectuat plăţi în sumă de 47.561,08 mii RON şi a restituit la Ministerul Transportului suma de 3.105,11 mii RON, după cum urmează: 3.088,72 mii RON cu o.p 1140/05.06.2014 reprezentând sumă neutilizată după plata la extern aferentă împrumutului BERD, rezultată din diferenţa de curs valutar şi 16,39 mii RON cu o.p nr. 1255/17.06.2014 reprezentând dobânzi şi penalităţi de întrârziere aferente TVA.

Din nota unilaterală nr. x/28.08.2014 reiese că, în luna iulie 2014, pârâta a primit alocaţie bugetară în sumă de 47,561,08 mii RON şi a efectuat plăţi de 49.540,04 mii RON.

Din nota unilaterală nr. x/30.09.2014 reiese că, în luna august 2014, pârâta a primit alocaţie bugetară înm sumă de 47.354,10 mii RON şi a efectuat plăţi în sumă de 42.861,50 mii RON.

Din nota unilaterală nr. x/31.10.2014 reiese că, în luna septembrie 2014, pârâta a primit alocaţie bugetară în sumă de 44.821,15 mii RON şi a efectuat plăţi în sumă de 50.964,05 mii RON.

Din nota unilaterală nr. x/05.11.2015 reiese că, în luna octombrie 2014, pârâta a primit alocaţie bugetară în sumă de 55.657,41 mii RON şi a efectuat plăţi de 47.616,66 mii RON.

Din nota unilaterală nr. x/14.01.2015 reiese că, în luna noiembrie 2014, pârâta a primit alocaţie bugetară în sumă de 119.902,47 mii RON şi a efectuat plăţi de 112.981,45 RON.

Din nota unilaterală nr. x/09.02.2015 reiese că, în luna decembrie 2014, pârâta a primit alocaţie bugetară în sumă de 68.875,76 mii RON şi a făcut plăţi de 62.985,68 mii RON, iar în data de 04.12.2014 a restituit Ministerului Transporturilor suma de 2.752,63 mii RON.

De asemenea, în notă se concluzionează în sensul că pârâta CN CFR S.A. a primit pe anul 2014, pentru titlul bugetar "întreţinerea infrastructurii feroviare publice" suma de 693.045,07 mii RON, ce a fost utilizată astfel:

- 512.271.95 mii RON pentru plata obligaţiilor către bugetul general consolidat;

- 6.837,27 mii RON pentru plata comisionului de risc aferent împrumutului BERD 44271;

- 127.862,46 mii RON pentru plata obligaţiilor către BERD (rată, dobândă, comision angajament);

- 46.073,43 mii RON pentru plata obligaţiilor către furnizori de lucrări/materiale de întreţinere

Avizul DGFPB este acordat pentru suma de 53.013,17 mii le aferentă lunii decembrie şi pentru 693.045,07 mii RON cumulate de la începutul anului.

În drept, potrivit art. 3 alin. (1) din legea nr. 500/2002 privind finanţele publice "Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidenţia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.(2) Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice, programelor, acţiunilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare."

Potrivit art. 29 alin. (2) din legea nr. 356/2014 privind bugetul de stat pe anul 2014, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 74/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014 "În bugetul Ministerului Transporturilor pe anul 2014, la capitolul 84.01 «Transporturi», titlul 51 «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice», alin. (51).01.55 «Întreţinerea infrastructurii feroviare publice», este cuprinsă suma de 730.020 mii RON pentru Compania Naţională de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A., sumă care va fi utilizată cu prioritate pentru plata obligaţiilor către bugetul general consolidat, fondul de risc şi a plăţii ratei de capital, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente împrumutului, contractat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2012 pentru aprobarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 noiembrie 2012, privind garantarea în proporţie de 100% a obligaţiilor aferente Acordului de împrumut (Restructurarea financiară a Companiei Naţionale de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A.) dintre Compania Naţională de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A. şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de până la 175.000.000 euro, aprobată prin Legea nr. 93/2013".

Potrivit art. 3 alin. (2) din Ordinul MFP nr. 504/2005 pentru aprobarea Normelor privind fundamentarea, acordarea şi justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activităţi desfăşurate de unii agenţi economici, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi a transferurilor consolidabile acordate bugetelor locale pentru străzile care se vor amenaja în perimetrele destinate construcţiilor de cvartale de locuinţe noi în localităţile rurale şi urbane: "Nivelul subvenţiilor/transferurilor solicitate pentru perioada respectivă va rezulta ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile prognozate a se realiza în luna respectivă şi se va încadra în bugetul aprobat pentru fiecare agent economic care beneficiază de sumele respective, potrivit actului constitutiv. Justificarea sumelor primite de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului se va face lunar, pe baza datelor rezultate din balanţa de verificare."

(7)Agenţii economici vor prezenta formularele prevăzute în anexele nr. 1 şi nr. 2 spre avizare direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, până la data de 25 a lunii curente, pentru sumele justificate în luna precedentă. Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili verifică şi avizează "Nota de fundamentare şi justificare a subvenţiilor/transferurilor primite de la bugetul de stat pentru . . . . . . . . . .la data de . . . . . . . . . . . " şi "Nota de fundamentare şi justificare a subvenţiilor/transferurilor primite de a bugetul de stat pentru transportul feroviar public de călători la data de . . . . . . . . . .", pentru coloana nr. 3, respectiv coloana nr. 4, în baza datelor prezentate în balanţa de verificare contabilă pentru luna precedentă, la sediul organului de avizare. Avizul se acordă pe baza datelor prezentate sub responsabilitatea agentului economic, cu rezerva controlului ulterior asupra modului de utilizare a acestor surse bugetare, ocazie cu care se dispun măsurile de regularizare a eventualelor diferenţe". 6.3. Analiza motivelor de recurs invocate de recurentul-reclamant şi a apărărilor intimatei-pârâte

Într-o primă critică, recurentul a invocat faptul că instanţa de fond, fără o motivare in fapt si nici in drept, a respins acţiunea.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, şi, nu în ultimul rând raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. Aceste cerinţe legale sunt impuse de însăşi esenţa înfăptuirii justiţiei, iar forţa de convingere a unei hotărâri judecătoreşti rezidă din raţionamentul logico-juridic clar explicitat şi întemeiat pe considerente de drept.

Totodată, omisiunea primei instanţe de a oferi o motivare, în condiţiile art. 425 din C. proc. civ., sub aspectele învederate mai sus, echivalează cu omisiunea de pronunţare asupra acţiunii, căci nu se poate stabili o asociere logică între dispozitiv şi considerente, ca elemente componente esenţiale şi obligatorii ale hotărârii judecătoreşti.

Înalta Curte mai arată şi că, în acord cu disp. art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluţionarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situaţia de fapt specifică procesului, iar în funcţie de aceasta să aplice normele juridice incidente.

Or, instanţa de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluţia adoptată; Înalta Curte apreciază că sentinţa civilă recurată respectă disp. art. 22 alin. (2) şi art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanţă a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluţiei pronunţate, fiind clare raţiunile avute în vedere de instanţă.

De altfel, se constată că prin argumentele aduse pe această cale se invocă în esenţă o eventuală greşită interpretare şi aplicare a legii, aspecte ce vor fi verificate în cadrul motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat în cuprinsul recursului, dar motivarea insuficientă nu poate fi reţinută raportat la sentinţa atacată.

Instanţa are obligaţia de a răspunde argumentelor esenţiale invocate de părţi, iar nu tuturor subargumentelor aduse de acestea. Astfel, aşa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunţate în Cauza Gheorghe Mocuţa împotriva României:

"În continuare, Curtea reiterează că, deşi articolul 6 § 1 obligă instanţele să îşi motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Ţărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligaţia de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanţele trebuie să răspundă la argumentele esenţiale ale părţilor, dar măsura în care se aplică această obligaţie poate varia în funcţie de natura hotărârii şi, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanţelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."

Aplicând cele statuate mai sus la prezenta cauză, Înalta Curte observă că prima instanţă a pronunţat o hotărâre motivată şi nu există niciun element care indice caracterul arbitrar al modalităţii în care instanţa a aplicat legislaţia relevantă pentru faptele cauzei.

Ca urmare, motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., este nefondat.

În ceea ce priveşte criticile subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul a invocat faptul că în mod eronat prima instanţă a solicitat reclamantului să facă dovada unui fapt negativ (faptul că suma de 84,415,353,80 RON nu a fost justificată de către intimata-pârâtă). Recurentul a susţinut că dovada faptului negativ se realizează prin probarea faptului pozitiv contrar, şi anume ca sumele pretins neutilizate in anul 2014 cu destinaţia specială au fost utilizate conform specificaţiei capitolului din legea bugetului pe anul 2014. Or, din acest punct de vedere intimata-pârâtă nu a făcut o astfel de dovadă, iar cauza a fost in mod nelegal respinsă de instanţa de fond.

Înalta Curte constată că, deşi susţinerea recurentului referitoare la cine are sarcina probei în cazul unui fapt negativ este corectă din punct de vedere legal, aplicabilitatea acestei reguli în cauză este exclusă, deoarece nu se impunea dovedirea unui fapt negativ.

Astfel, asupra modalitatea de cheltuire a sumelor primite de către pârâtă este prezumată a fi fost făcută în conformitate cu legea, deoarece nu poate opera o prezumţie de nelegalitate asupra actelor emise de un organ administrativ. Prin urmare, reclamantul fiind cel care pretinde restituirea sumelor pentru nelegala utilizare a sumelor bugetare, acesta era cel însărcinat să dovedească un fapt pozitiv, respectiv încălcarea regulilor privind folosirea fondurilor bugetare de către pârâtă.

Recurentul a mai invocat faptul că instanţa de fond a interpretat greşit prevederile Legii nr. 500/2002 a finanţelor publice, precum si ale Legii bugetului de stat pe anul 2014 (Legea nr. 356/2013), fără a arătat în concret care este greşeala de judecată făcută de prima instanţă, astfel că instanţa de recurs nu poate verifica în niciun fel corectitudinea acestei susţineri a recurentului.

De asemenea, se invocă neadministrarea probei cu expertiza contabilă, respectiv faptul că instanţa de fond nu a pus in discuţie utilitatea probei cu expertiza contabilă de specialitate "finanţe publice", expertiza care ar fi putut lămuri cauza sub toate aspectele şi nu ar fi dus la respingerea nemotivata a acţiunii.

Or, din cercetarea dosarului de fond, se constată că nici prin cererea introductivă de instanţă şi nici la termenul din 17.04.2018, reclamanta nu a solicitat administrarea probei cu expertiza contabilă; potrivit art. 254 alin. (6) din C. proc. civ., "părţile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii."

Prin urmare, în mod corect a reţinut prima instanţă că pârâta CNCF "CFR" S.A. şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege, respectiv a utilizat suma de 693.045.071,80 mii RON conform destinaţiei prevăzute de art. 29 alin. (2) din legea bugetului de stat pe anul 2014, astfel cum reiese din avizele acordate Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti. CNCF "CFR" S.A. a justificat Ministerului Transporturilor utilizarea acestor sume cu documente care atestă plăţile efectuate pentru fiecare din destinaţiile aprobate, neexistând dovezi în sens contrar.

Ca urmare, şi motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este nefondat.

6.4. Temeiul procesual al soluţiei date recursului

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului, ca neîntemeiată.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii împotriva sentinţei civile nr. 4748 din 20 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 31 mai 2022.