Jurisdictional conflict over pension recalculation claims: social security law versus administrative litigation jurisdiction

Şedinţa publică din data de 25 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 1 martie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Guvernul României, pentru nerespectarea Legii nr. 127/2019, art. 86 alin. (2) lit. b) privind majorarea punctului de pensie.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 7285 din 27 octombrie 2021, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale funcţională şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut, în esenţă, că reclamantul se consideră vătămat în dreptul său de a primi o pensie raportată la valoarea punctului de pensie de 1.772 RON cum se prevedea iniţial în art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, şi nu prin raportare la modificările aduse de O.U.G. nr. 135/2020, având astfel deschisă calea unei acţiuni în contencios administrativ potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cum litigiul de faţă implică o autoritate publică centrală, soluţionarea sa în fond revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, conform art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 11.01.2022, sub acelaşi număr de dosar.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 391 din 1 martie 2022, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că, prin raportare la obiectul şi finalitatea cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită instanţa, litigiul dedus judecăţii are ca obiect principal dreptul de pensie al reclamantului, respectiv obligarea pârâtului la acordarea şi recunoaşterea drepturilor prevăzute de art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, în forma anterioară modificării acesteia prin O.U.G. nr. 135/14.08.2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, iar competenţa de soluţionare a cauzei se stabileşte prin raportare la prevederile art. 152, art. 153 lit. l) şi art. 154 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

În consecinţă, în raport de aceste prevederi, curtea de apel a constatat că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine tribunalului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Pentru identificarea instanţei competente după materie este esenţial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

În ceea ce priveşte obiectul acţiunii în contencios administrativ, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004, rezultă că se urmăreşte cercetarea legalităţii conduitei autorităţii publice transpusă în actul administrativ tipic sau asimilat pretins vătămător pentru persoana reclamantă.

Înalta Curte reţine că, în cauză, reclamantul a învestit instanţa cu o cerere întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, iar nu în temeiul Legii contenciosului administrativ, fiind nemulţumit de cuantumul pensiei în plată, în acest sens depunând talonul de pensie şi decizia nr. 141392/02.07.2018 privind acordarea pensiei .

Aşadar, prin demersul său judiciar, reclamantul urmăreşte recalcularea pensiei prin aplicarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, întemeindu-şi cererea pe nerespectarea de către factorii decizionali a dispoziţiilor din legea menţionată care stabilesc faptul că punctul de pensie va creşte de la data de 01.09.2020 cu 40%.

În acest context, Înalta Curte constată că litigiul dedus judecăţii este unul de asigurări sociale, prin care reclamantul urmăreşte valorificarea unor drepturi specifice acestui domeniu de reglementare.

Prin urmare, întrucât, în speţă, nu se contestă vreun act administrativ sau refuz emis de o autoritate centrală care să atragă competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, în raport de acţiunea formulată, cu respectarea principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării litigiului, în primă instanţă, în favoarea secţiei specializate în judecarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale din cadrul tribunalului, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile în materie, art. 95 alin. (4) din C. proc. civ. şi art. 141 din Legea nr. 127/2019.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Guvernul României prin Ministerul Finanţelor Publice, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 mai 2022.