Administrative appeal on evaluation of school inspectors' managerial performance: appeal dismissed as the initial claim was perempted due to six-month inactivity

Şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 2.04.2018, sub nr. x/2018, reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale în contradictoriu cu pârâta A. a solicitat anularea fişei de evaluare nr. 829/30.01.2018 a pârâtei sub aspectul formei sale şi a raportului de evaluare nr. 276/2 - 15.02.2018, emiterea unei noi fişe de evaluare (auto) de către reclamant în conformitate cu Anexa 2 la OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea calificativului acordat, cu modificarea punctajului final corespunzător, precum şi emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător; îndreptarea erorilor materiale şi dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente) pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2230 din 2 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a constatat perimată cererea formulată de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale în contradictoriu cu pârâta A..

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 2230 din 2 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Ministerul Educaţiei a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea excepţiei perimării invocate din oficiu de către instanţa de fond şi repunerea cauzei pe rol.

În opinia recurentului, instanţa de fond nu a ţinut seama că actele doveditoare necesare judecării procesului au fost depuse la dosarul cauzei odată cu cererea de chemare în judecată.

Având în vedere faptul că anularea actelor pentru care a fost formulată acţiunea în anulare poate fi constatată numai de către instanţa de judecată, iar intimata prin întâmpinare a fost de acord cu solicitările instituţiei recurente aşa cum au fost formulate, se solicită întreruperea cursului perimării dosarului nr. x/2018

Învederează recurentul faptul că Ministerul Educaţiei Naţionale a depus acţiune în anulare în contradictoriu cu intimata A., întrucât în fişa de evaluare nr. 829/30.01.2018 a fost strecurată o eroare materială în sensul în care punctajul conform acesteia este de 90 de puncte, dar în urma acţiunii Corpului de Control al Ministerului Educaţiei Naţionale, puntacjul acesteia trebuia să fie 100 de puncte. De asemena susţine recurentul, repararea acestei erori materiale nu se poate realiza decât prin admiterea acţiunii de către instanţa de judecată, întrucât atât fişele de evaluare, cât şi raportul de evaluare au fost comunicate către beneficiarii de drept, deci au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice, fiind acte administrative cu caracter individual, devenind astfel aplicabile prevederile art. 1 alin. (6) din Legea contencisoului administrativ nr. 554/2004. Eroarea materială nu a putut fi îndreptată pe cale administrativă întrucât intimata nu a formulat contestaţie.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat de Ministerul Educaţiei este nefondat doar în limitele şi pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 416 C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă. Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".

Dispoziţiile art. 417 şi art. 418 C. proc. civ. prevăd cazurile de întrerupere şi de suspendare a cursului perimării, iar potrivit dispoziţiilor art. 429 alin. (1) C. proc. civ. "perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate".

În conformitate cu dispoziţiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare".

Aşadar, controlul legalităţii unei astfel de hotărâri în calea de atac a recursului este limitat la "constatarea perimării", respectiv la analiza motivelor, indicate de partea interesată în termen legal, referitoare la respectarea dispoziţiilor legale anterior citate.

Prin Rezoluţia judecătorului din data de 17.05.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia VIII a contencios administrativ şi fiscal a pus în vedere intimatei-reclamante să certifice pentru conformitate toate înscrisurile ataşate cererii prin aplicarea semnăturii olografe pe fiecare filă în parte şi să facă dovada calităţii de reprezentant al intimatului-reclamant, fiind citat cu această menţiune.

Prin încheierea de şedinţă din data de 3.09.2018, instanţa de fond a dispus suspendarea cauzei, în baza art. 242 alin. (1) C. proc. civ., pentru neîndeplinirea obligaţiilor puse în sarcina intimate-reclamante.

La data de 2.07.2019, s-au efectuat verificări de către grefierul de şedinţă, care a întocmit referatul potrivit dispoziţiilor art. 420 C. proc. civ.

De la data la care a intervenit suspendarea cauzei, respectiv 3.09.2018 şi până la data întocmirii referatului, au trecut mai mult de 6 luni, timp în care cauza a rămas în nelucrare, părţile neefectuând vreun act de procedură în vederea judecării cauzei care să întrerupă cursul perimării în condiţiile art. 417 C. proc. civ.

În conformitate cu dispoziţiile art. 422 alin. (1) C. proc. civ., "perimarea lipseşte de efect toate actele de procedură făcute în acea instanţă". Altfel spus, perimarea cererii de apel echivalează cu lipsa acesteia. Or, în condiţiile în care recurentele pretind că "nu au calitate procesuală activă" pentru că nu au declarat apel în cauză, faţă de efectele pe care le produce perimarea cererii, acestea nu ar mai avea interes să critice hotărârea care constată perimarea, respectiv să solicite instanţei de recurs să se pronunţe asupra "excepţiei" invocate.

Aşa fiind, Curtea, constatând că nu sunt date în cauză motivele de nelegalitate indicate de recurente, văzând şi dispoziţiile art. 496 C. proc. civ., urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei civile nr. 2230 din 2 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2022.