Conflict of jurisdiction: Wage recalculation claim for probation officers as labor dispute under Law 153/2017 vs. administrative complaint procedure

Şedinţa publică din data de 24 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 29.06.2020 pe rolul Tribunalului Sălaj, secţia civilă, în dosarul nr. x/2020, reclamantele A., B., C., D. şi E. au chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Justiţiei şi Direcţia Naţională de Probaţiune solicitând: 1). recalcularea indemnizaţiei de încadrare cuvenite consilierilor de probaţiune pe baza unei valori de referinţă sectorială de 440,16 RON pentru perioada 09.04.2015 - 01.12.2015, a unei valori de referinţă sectorială de 484,18 RON pentru perioada 01.12.2015 - 31.07.2016 şi a unei valori de referinţă sectorială de 605,225 RON pentru perioada 01.08.2016 - 31.12.2017 sau la zi; 2). obligarea pârâţilor să le plătească diferenţele dintre drepturile salariale cuvenite prin recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi drepturile salariale efectiv plătite începând cu data de 09.04.2015, actualizate cu rata inflaţiei, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 736 din data de 05.10.2020, Tribunalul Sălaj, secţia civilă, a admis excepţia de necompetenţă materială a completului specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În considerentele hotărârii s-a arătat că, deşi reclamantele nu au contestat în mod expres ordinul ministerial de stabilire a drepturilor salariale, au solicitat instanţei recalcularea acestor drepturi ceea ce presupune, în mod necesar, emiterea unui nou act administrativ pentru stabilirea drepturilor salariale, circumstanţă ce a atras incidenţa dispoziţiilor art. 7 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.

Prin sentinţa civilă nr. 231 din data de 22 februarie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia civilă.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa acestă hotărâre, Curtea de Apel a reţinut că simpla împrejurare că reclamantele au formulat un petit al cererii de chemare în judecată prin care solicită "recalcularea" indemnizaţiei de încadrare, fără a se indica cărui pârât îi revine o astfel de obligaţie, nu are semnificaţia procesuală a contestaţiei prevăzute de art. 7 din capitolul VIII din anexa V la Legea-cadru nr. 153/2017, tocmai pentru că nu se pretinde iniţierea unei proceduri de reîncadrarea în funcţie şi de stabilire a drepturilor salariale. De altfel, dovadă că nu se urmăreşte o contestare a drepturilor salariale rezultate din încadrarea pe funcţie este chiar faptul că nu a fost indicat vreun act administrativ care să fi generat nemulţumirea personalului din sistemul de probaţiune asupra modului de stabilire a drepturilor salariale începând cu data de 09.04.2015.

Rezultă, aşadar, că acţiunea dedusă judecăţii de către reclamante are un singur obiect, anume obligarea pârâţilor la plata unor diferenţe de drepturi salariale pentru perioada de timp trecută, pretenţie salarială supusă jurisdicţiei muncii. Ceea ce reclamantele au menţionat, formal, ca fiind un prim petit al cererii de chemare în judecată şi pe care instanţa iniţial învestită l-a considerat relevant constituie, în realitate, operaţiuni implicite prin care se aduce la îndeplinire o eventuală hotărâre de admitere a acţiunii deoarece "recalcularea" sunt operaţiuni contabile subsumate obligaţiei juridice de plată ce ar reveni ordonatorilor de credite.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că litigiul de faţă are natura juridică a unui conflict de muncă ce atrage competenţa materială de soluţionare în favoarea Tribunalului Sălaj, conform art. 269 din Codul muncii coroborat cu art. 208 şi art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Obiectul cauzei deduse judecăţii îl constituie stabilirea în sarcina ordinatorilor de credite din sistemul de probaţiune a obligaţiei de plată a drepturilor salariale legal cuvenite prin aplicarea unei valori de referinţă sectorială de 440,16 RON pentru perioada 09.04.2015 - 01.12.2015, de 484,18 RON pentru perioada 01.12.2015 - 31.07.2016 şi de 605,225 RON pentru perioada 01.08.2016 - 31.12.2017.

Potrivit prevederilor art. 7 din Anexa V la Legea nr. 153/2017, "(1) Prin derogare de la art. 37 din lege, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulţumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestaţie, în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori la colegiile de conducere ale curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituţii din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestaţiile se soluţionează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice.

(2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti."

Înalta Curte constată că art. 7 din Anexa V a Legii nr. 153/2017 reglementează o procedură specială în situaţia personalului din justiţie care contestă ordinul angajatorului prin care i-au fost stabilite drepturile salariale.

În cauză, reclamanţii nu au urmat procedura prevăzută de art. 7 din Anexa V a Legii nr. 153/2017, respectiv nu au formulat contestaţie împotriva modului de calcul al drepturilor salariale la Ministrul Justiţiei, ci s-au adresat instanţei de judecată cu o acţiune ce vizează obligarea pârâţilor la recalcularea indemnizaţiei de încadrare.

În acest sens este de reţinut că, în susţinerea pretenţiilor solicitate, reclamanţii au susţinut că principiul constituţional al egalităţii în faţa legii a fost declarat de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 794/2016, ceea ce înseamnă că salarizarea întregului personal care face parte din familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie" trebuie stabilită fără discriminări generate de punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti, deci prin utilizarea aceleiaşi valori de referinţă sectorială.

Obiectul şi temeiul juridic al cererii de chemare în judecată sunt esenţiale pentru corecta determinare a normelor de competenţă materială incidente în litigiu, cu respectarea principiului disponibilităţii, potrivit căruia cadrul procesual este stabilit de reclamant, iar instanţa se pronunţă numai în limitele investirii.

În cauză, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit în mod corect că litigiul dedus judecăţii se referă la un conflict de muncă, având ca obiect plata unor drepturi salariale pe care reclamantele le consideră cuvenite şi neplătite şi deci competenţa de soluţionare în primă instanţă revine secţiilor specializate în materia litigiilor de muncă din cadrul tribunalelor.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantele A., B., C., D. şi E. şi pe pârâţi Ministerul Justiţiei şi Direcţia Naţională de Probaţiune, în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 mai 2022.