Appeal on constitutional-exception referral rejected as inadmissible over defective challenge; declassification lawsuit stands
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff’s appeal as unfounded, upholding the lower court’s order that rejected as inadmissible the plaintiff’s request to refer a constitutional exception to the Constitutional Court; the dismissal leaves the original rejection of the plaintiff’s administrative action (seeking “declassification” of an alleged secret law authorizing experiments on persons) in force. The dispute arose from the plaintiff’s challenge to the refusal of the Romanian Government to act on his request, and his subsequent attempt to raise a constitutional exception alleging that a classified normative act violated fundamental rights. The Court ruled that, under Article 29(5) of Law No. 47/1992, a referral to the Constitutional Court is inadmissible when the exception lacks the required structure—specifically, the identification of the contested legal text, the constitutional reference text, and a coherent argument showing the alleged conflict—and that a formal listing of constitutional and ECHR provisions without concrete arguments is insufficient.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 264 din C. proc. civ, art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Appeal on constitutional-exception referral rejected as inadmissible over defective challenge; declassification lawsuit stands: The dispute arose from the plaintiff’s challenge to the refusal of the Romanian Government to act on his request, and his subsequent attempt to raise a constitutional exception alleging that a classified normative act violated fundamental rights. The Court ruled that, under Article 29(5) of Law No. 47/1992, a referral to the Constitutional Court is inadmissible when the exception lacks the required structure—specifically, the identification of the contested legal text, the constitutional reference text, and a coherent argument showing the alleged conflict—and that a formal listing of constitutional and ECHR provisions without concrete arguments is insufficient.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the appeal against the inadmissibility ruling, and for the disposition to dismiss the appeal.
Ground cited by the appellant; the court reviewed and dismissed the appeal as unfounded under this provision.
Procedural basis used to dismiss the appeal as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 13 mai 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 02.04.2018, reclamantul A. a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 7 din data de 23.01.2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin care acţiunea acestuia a fost respinsă ca neîntemeiată.
Reclamantul a solicitat, în esenţă, "declasificare legii prin care s-a stabilit a se efectua o serie de experimente pe anumite persoane, printre care şi el", pârâtul Guvernul României refuzând să dea curs acestei cereri.
Prin notele depuse la data de 13.11.2018 reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a "informaţiilor clasificate ...statul român ţine activ un act normativ clasificat, dat de comunişti în anii 1980 şi care impune justiţiei să facă abuz în actul de justiţie, respectiv favorizează crima la cazul meu de 31 de ani".
Totodată, acesta solicită, să se analizeze actul normativ dat de comunişti, să se impună respectarea Constituţiei şi convenţiilor internaţionale privind drepturile omului".
Hotărârea recurată
Prin încheierea de şedinţă din data de 19 ianuarie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată in dosarul nr. x/2017 s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de reclamantul A., ca inadmisibilă.
Recursul
Împotriva încheierii de şedinţă din data de 19 ianuarie 2021 reclamantul A. a formulat recurs.
In motivarea căii de atac, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., s-a susţinut că încheierea a fost dată cu încălcarea si aplicarea greşită a normelor de drept material, cu abuz de putere la ordinul securităţii, printr-o solidaritate prost înţeleasă între magistraţi.
Încheierea a fost pronunţată cu încălcarea normelor de drept material prevăzute de art. 264 din C. proc. civ., instanţa neţinând cont de probele propuse în apărare, refuzând să caute actul normativ sau protocol clasificat vinovat de abuzul de putere făcut asupra sa de toţi magistraţii români de-a lungul a 34 de ani.
S-a solicitat admiterea cererii de recurs şi in baza art. 483-488 din C. proc. civ. să se desfiinţeze încheierea atacată ca fiind netemeinica, nelegala urmând să se rejudece cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
S-a solicitat să se constate că actul normativ vinovat încalcă grav drepturi fundamentale respectiv art. 2,3, 6,10 si 13 CEDO, art. 20, 21, 22, 23, 24, 26, 27,29, 30, 31, 42, 47 şi 53 din Constituţie.
Apărările intimatului.
Intimatul - pârât Guvernul României nu a formulat întâmpinare.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi
Potrivit dispoziţiilor art. 29 din Legea 47/1992 modificată şi republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
(4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.
(5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.
Din interpretarea dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 rezultă că este supusă recursului încheierea prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
Prin hotărârea atacată, instanţa a reţinut, în esenţă că în cuprinsul cererii formulate de reclamant A. nu de regăseşte niciun argument coerent, nu se menţionează explicit actul normativ sau dispoziţia din cuprinsul acestuia pe care reclamantul doreşte să o supună controlului de constituţionalitate.
Reţine Înalta Curte că în practica Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012) s-a statuat că excepţia de neconstituţionalitate are o anumită structură, fiind, în mod esenţial, constituită din trei elemente, respectiv textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a pretinsei contrarietăţi existente între cele două.
Neîndeplinirea oricăreia dintre aceste elemente ce ţin de obligaţia motivării sesizării adresate Curţii Constituţionale determină respingerea sesizării ca inadmisibilă.
Din perspectiva motivării, mai reţine Înalta Curte că enumerarea, în mod formal, a unor prevederi constituţionale şi reglementări internaţionale, fără a arăta însă în ce constă, concret şi efectiv, contrarietatea acestora cu textele de lege criticate, este, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, de asemenea un motiv de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate.
Cum în cauză, nici prin cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi nici prin cererea de recurs, autorul excepţiei nu a indicat textul legal reclamat pentru neconstituţionalitate şi nu a indicat in concret motive sau argumente pertinente în susţinerea excepţiei, Înalta Curte constată că soluţia primei instanţe este rezultatul unei corecte aplicări a dispoziţiilor legale.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a încheierii prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 19 ianuarie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2021.