Challenge to pandemic alert decree dismissed for lack of interest; appeal annulled for non-payment of stamp duty
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled in favor of the defendant government by admitting the exception of non-payment of judicial fees and annulling the appellant’s appeal for lack of stamp duty, thereby leaving the first-instance decision—which dismissed the action for lack of legal interest—fully in force. The dispute arose from an administrative appeal challenging the validity of two Government Orders declaring a state of alert for the pandemic, with the appellant arguing the measures were unlawful as the official certification of the pandemic in Romania post-dated the issuance of the initial order, and simultaneously filing a constitutional challenge. The decisive legal basis was the strict requirement under Article 486(2) and (3) of the Code of Civil Procedure, read in conjunction with Article 24 of Government Emergency Ordinance No. 80/2013, which mandates that appeals grounded in specific procedural or substantive errors must be accompanied by proof of payment of a 100 RON judicial fee, failing which the appeal is subject to nullity.
Legislator headnote
AI generatedart. 486 C. proc. civ, art. 486 alin. (2) C. proc. civ, art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ; Challenge to pandemic alert decree dismissed for lack of interest; appeal annulled for non-payment of stamp duty: Actele administrative cu caracter normativ sunt supuse controlului judecătoresc direct la instanţa de contencios administrativ, pe calea acţiunii în anulare, care, potrivit prevederilor art. 11 alin. (4) teza finală din Legea nr. 554/2004, poate fi promovată oricând, acţiunea fiind imprescriptibilă, condiţia de legalitate a actului administrativ cu caracter normativ având un caracter absolut.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 19 mai 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României solicitând instanţei anularea H.G. nr. 394/2020 în integralitatea sa şi a anexelor acesteia, publicată în Monitorul Oficial nr. 410/18.05.2020, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele implicite, inclusiv prin hotărârile de guvern de modificare a duratei stării de alertă prin prelungirea acesteia, adică de modificare a art. 1 din hotărârea de guvern de instituire a acesteia şi a H.G. nr. 293/2021 în integralitatea sa şi a anexelor acesteia, publicată în Monitorul Oficial nr. 245/11.03.2021 cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv prin H.G. nr. 348/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 308 din 26 martie 2021. Reclamantul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 55/2020, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 83 din 17 septembrie 2021 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a, de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins excepţia inadmisibilităţii; s-a admis excepţia lipsei de interes şi s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca fiind lipsită de interes.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 83 din 17 septembrie 2021 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs.
În esenţă, a apreciat că prima instanţă a încălcat normele de drept procesual referitoare la interesul de a acţiona.
Astfel, în opinia sa, are interes în promovarea acţiunii judiciare în speţa pendinte cu justificarea de a invoca şi urmări pe calea demersului judiciar promovat folosul practic în reala şi efectiva realizare a drepturilor pe care le-a invocat în cauză inclusiv şi mai ales libertatea religioasă de primă importanţă pentu acesta.
Actele administrative cu caracter normativ sunt supuse controlului judecătoresc direct la instanţa de contencios administrativ, pe calea acţiunii în anulare, care, potrivit prevederilor art. 11 alin. (4) teza finală din Legea nr. 554/2004, poate fi promovată oricând, acţiunea fiind imprescriptibilă, condiţia de legalitate a actului administrativ cu caracter normativ având un caracter absolut.
A considerat că interesul public şi interesul privat sunt afectate de nelegalitatea hotărârii de guvern contestate, deoarece prin acest act normativ au fost restrânse drepturi şi libertăţi în mod nelegal şi abuziv. Nelegalitatea H.G. nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 derivă din faptul că la data publicării în Monitorul Oficial Nr. 410 din 18 mai 2020 a H.G. nr. 394/2020 nu exista nici un act prin care să fie declarată epidemia în România. Astfel, abia la data de 21.07.2020, deci ulterior adoptării H.G. nr. 394/2020, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin Hotărârea nr. 36 din 21.07.2020, a certificat pandemia de Covid - 19 declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la data de 11.03.2020. Prin urmare, cât timp pandemia nu era certificată oficial pe teritoriul României, nu putea fi emis un act normativ pentru prevenirea şi combaterea acesteia. în acest context, se înscrie contenciosul administrativ obiectiv privind controlul legalităţii actelor administrative care are ca scop respectarea legii, acţiunile fiind introduse de persoane cărora legea le recunoaşte această posibilitate, în nume propriu. In cazul acestei forme a contenciosului administrativ reclamantul urmăreşte sa apere un drept obiectiv sau un interes legitim public, în sensul de a se verifica dacă a fost adusă atingere unor drepturi care reprezintă conţinutul unei situaţii juridice cu caracter general şi unipersonal.
Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ.
4. Apărările formulate în recurs
Intimatul-pârât Guvernul României a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare şi excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare.
Pe fond a solicitat respingerea recursului, apreciind că nu au fost aduse de către reclamant critici de nelegalitate care să conducă la desfiinţarea sentinţei recurate.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 18.01.2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 16.02.2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
Prin încheierea din data de 24 martie 2022, termenul a fost preschimbat din oficiu pentru data de 19 mai 2022.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Înalta Curte constată neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii dispusă la alin. (3) al aceluiaşi articol, cererea de recurs nefiind legal timbrată.
1. Argumente de drept şi de fapt relevante
Potrivit prevederilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:
"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.
(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."
Totodată, dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligaţia de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Înalta Curte reţine că recurentul-reclamant nu şi-a îndeplinit obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, aferentă motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ. invocat prin cererea de recurs, deşi i-a fost adusă la cunoştinţă la data de 11 mai 2022, conform raportului de transmitere a citaţiei, prin intermediul poştei electronice, aflată la dosar.
Aşa fiind, văzând şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 486 alin. (3) care dispun că menţiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia netimbrării recursului invocată de intimatul-pârât şi va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia netimbrării recursului invocată de intimatul-pârât.
Anulează recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 83 din 17 septembrie 2021 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 19 mai 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.