Jurisdiction over removal of contractual public employee from procurement commission: labor versus administrative contentious jurisdiction

Şedinţa din camera de consiliu de la 19 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia civilă, la data de 21.01.2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Administraţia Naţională "Apele Române"-Administraţia Naţională de Apă Argeş-Vedea, anularea parţială a Ordinului nr. 1294/29.06.2020, a pct. 7 din anexă, în sensul scoaterii sale din Comisia de evaluare a ofertelor în vederea organizării şi desfăşurării licitaţiilor publice pentru atribuirea contractelor de închiriere a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, administrate de ANAR prin administraţiile bazinale de apă, prevăzute în anexa la ordin, şi, urmare a admiterii primului capăt de cerere, anularea Deciziei nr. 321/03.07.2020 şi Deciziei nr. 362/28.07.2020 emise de directorul Administraţiei Naţionale "Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea în sensul scoaterii sale din Comisie, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 266 din 19 aprilie 2021, Tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată de pârât prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la data de 10.05.2021.

Prin sentinţa civilă nr. 108 din 2 iunie 2021, Curtea a admis excepţia necompetenţei materiale, ridicată din oficiu.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

A apreciat instanţa că reclamanta este salariată cu contract individual de muncă la Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, iar nu funcţionar public, aspect care nu a fost contestat de pârâţi, şi că actele atacate au fost emise de pârâţi în calitate de angajator şi organ ierarhic superior al acestuia, prin acestea fiind stabilită o nouă atribuţie în sarcina reclamantei, aceea de a face parte din comisia pentru evaluarea ofertelor în vederea încheierii contractelor de închiriere.

Astfel, reţinând dispoziţiile art. 528 alin. (1) şi art. 536 din Codul administrativ şi ale art. 266 şi art. 269 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, Curtea a apreciat că pricina nu are ca obiect raporturile de serviciu ale unui funcţionar public, pentru a fi de competenţa instanţei de contencios administrativ, ci vizează legalitatea actelor emise în vederea stabilirii/modificării atribuţiilor stabilite prin contractul individual de muncă al reclamantei şi fişa postului anexă a acestuia.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 708 din 24 februarie 2022, Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut Tribunalul că obiectul acţiunii priveşte anularea parţială a Ordinului nr. 1294/29.06.2020 emis de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, autoritate publică centrală, ceea ce atrage, conform art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti.

A apreciat instanţa că menţiunile din ordinul contestat nu pot avea valenţele unor modificări ale contractului de muncă, iar reclamanta a formulat plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea ordinului, fiind incident art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cauza nereprezentând un litigiu de muncă.

Astfel, constatând ivit conflict negativ de competenţă, Curtea, în baza art. 134 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal cu soluţionarea acestuia.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte constată că obiectul acţiunii îl constituie anularea parţială a Ordinului MMAP nr. 1294/29.06.2020 în privinţa pct. 7 din Anexă şi, urmare a admiterii acestui capăt de cerere, anularea Deciziilor nr. 321/03.07.2020 şi nr. 362/28.07.2020 emise de Directorul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea, în sensul excluderii reclamantei din comisia de evaluare a ofertelor în vederea organizării şi desfăşurării licitaţiilor publice.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamanta are calitatea de personal contractual, economist, în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea.

Nu se poate considera că, raportat la primul capăt al cererii de chemare în judecată, ar fi vorba despre un litigiu de contencios administrativ, întrucât în privinţa reclamantei, care nu are calitatea de funcţionar public, ci pe aceea de angajat cu contract individual de muncă, actele respective nu au natura juridică a unor acte administrative.

Or, exceptând actele administrative, toate celelalte acte ale autorităţile administraţiei publice (cum sunt, de exemplu, cele aferente unor raporturi juridice civile ori de muncă) încheiate în cadrul unor raporturi juridice aparţinând altor ramuri de drept excedează materiei contenciosului administrativ.

Astfel, în litigiul de faţă sunt incidente prevederile Codului muncii şi nu dispoziţiile Legii 554/2004, din moment ce reclamanta nu are calitatea de funcţionar public, calitate care ar fi atras competenţa instanţei de contencios administrativ prin prisma dispoziţiilor art. IV din Legea nr. 2/2013 şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999.

Potrivit art. 1 şi art. 2 din Codul muncii, respectiv Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

"Art. 1 - (1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii.

(2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii.

Art. 2 - Dispoziţiile cuprinse în prezentul cod se aplică:

a) cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă în România…".

De asemenea, conform art. 95 pct. 1 C. proc. civ., tribunalele judecă, în primă instanţă, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe.

Prin urmare, avându-se în vedere calitatea reclamantei, de salariat contractual, şi conţinutul cererii de chemare în judecată, care vizează solicitări specifice domeniului raporturilor de muncă şi care intră în categoria conflictelor individuale de muncă, în legătură cu executarea contractului de muncă, în cauză competenţa materială de soluţionare se stabileşte în raport de dispoziţiile Codului muncii, respectiv Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Administraţia Naţională "Apele Române"-Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea în favoarea Tribunalului Argeş, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 mai 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.